Statisticile Institutului de Sănătate Publică București, citate în proiectul Strategiei naționale privind securitatea și sănătatea în muncă 2008-2013, arată că aproape în fiecare zi a anului 2007 un muncitor a murit și alți doi-trei s-au îmbolnăvit. O altă statistică, a Inspectoratului Teritorial de Muncă, de această dată, arată că, la nivelul anului trecut, au fost înregistrate 4.398 de accidente de muncă, 344 de persoane fiind accidentate mortal. Datele sunt îngrijorătoare, mai ales pentru domenii precum construcțiile, extracția și prepararea cărbunelui, producția de mobilier și alte activități industriale, industria alimentară și a băuturilor, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal. Studiile Centrului Național de Coordonare Metodologică și Informare privind Bolile Profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică București indică faptul că, în anul 2007, pe primul loc în ierarhia factorilor de risc se situează factorii de suprasolicitare a aparatului locomotor – 428.593 angajați, adică 14,42% din totalul lucrătorilor expuși -, urmați de zgomot – 333.938 angajați, adică 11,24% din totalul lucrătorilor expuși. În diverse țări europene, problema bolilor prin suprasolicitare osteo-musculo-articulară este abordată diferit. În Germania, afecțiunile prin suprasolicitarea membrului superior, spre exemplu, nu sunt luate în considerare, singurele categorii de boli profesionale recunoscute fiind cele ale coloanei vertebrale lombare. Suprasolicitarea mâinilor este însă considerată drept cauză a bolilor profesionale în Italia sau Olanda. În schimb, în România sunt luate în considerare ca boli profesionale tromboflebitele sau varicele. Expunerea la noxe fizice, biologice și suprasolicitare reprezintă 67,94% din numărul total al lucrătorilor expuși. 16,58% din totalul celor expuși îl reprezintă lucrătorii expuși la noxe chimice și 15,48% – la pulberi. În România, conform datelor anunțate de direcțiile de sănătate publică județene, lucrează un număr de 30.370 de muncitori expuși la noxe cancerigene. Anual, accidentele de muncă și bolile profesionale produc peste 150.000 de victime în Uniunea Europeană. În 31.000 de cazuri, aceste accidente se atribuie substanțelor periculoase, inclusiv azbestului. Datele centralizate la nivelul Uniunii Europene conturează un tablou al morbidității la nivel european diferit de cel românesc. Silicoza, predominantă în morbiditatea profesională din România, spre exemplu, se află la nivel european de-abia pe cel de-al zecelea loc, surclasată fiind de azbestoză și de mezoreliom pleural prin expunere la azbest.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















