Home Social Inventatorul roman, trofeul ieftin al -vanatorilor de capete-

Inventatorul roman, trofeul ieftin al -vanatorilor de capete-

DISTRIBUIŢI

Privita ca o abstractiune de catre guvernanti, cercetarea romaneasca a devenit un pasaport mai eficient decat cel diplomatic, tarile dezvoltate deschizandu-si larg frontierele pentru inventatorii romani, dornici nu atat de imbogatire, cat de recunoasterea la justa valoare a rodului inteligentei lor.

Cercetarea romaneasca este un domeniu cu care am iesit intotdeauna cu succes in exterior. Numai cele aproape 200 de medalii obtinute doar in 2001, in marea lor majoritate de aur, daca ar fi comercializate, si tot ar insemna un -petic cald- care sa completeze cu succes bugetul din ce in ce mai sarac al acestei ramuri. Caci diminuarea lui este bomboana de pe coliva cercetarii romanesti. Daca pentru 2001 fusesera alocate cu putin peste 1.900 de miliarde, pentru 2002, cercetarea primeste 2.137 de miliarde, cu 10% mai mult. In conditiile unei inflatii prognozate de 22%, se vede clar ca anul ce vine va fi mult mai sarac pentru cercetatorul roman…


De la Salonul Mondial de Inventica -Eureka-, doctorul nemtean Filip Panait s-a intors cu doua medalii de aur pentru compresele chirurgicale tricotate si dispozitivul de determinare rapida a vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH). In tara noastra, compresele chirurgicale intra-operatorii se fac artizanal, in salile de operatie, ceea ce presupune multe riscuri: fire cazute in plaga, repetarea operatiei, adica suferinta pentru pacient si mari cheltuieli pentru spital. Un motiv suficient pentru a se trece imediat la aplicarea unei inventii care ne-ar scuti de toate aceste complicatii. Dar ce se intampla, de fapt, in Romania cu inventatorii si inventiile?

Un proiect pentru scoaterea inventatorilor din uitare

-Nici un guvern n-a facut nimic pentru aplicarea lor. Managerii n-au putere economica si nici curaj pentru ca, fara sprijin guvernamental, cred ca-si risca banii-, spune doctorul Panait, care lucreaza la un proiect legislativ, pentru inventatori, pe care il va prezenta Parlamentului. -Valoarea inventatorilor depaseste greutatea lor in aur si a investi in aplicarea industriala a inventiilor inseamna a scapa Romania de saracie. Suntem obligati sa ne vindem in strainatate, cum s-a intamplat cu Coanda, Vuia, Paladi-, adauga Filip Panait.

Doctorul a dus tratative cu parteneri externi pentru deschiderea unor piete in strainatate sau, daca nu va fi sprijinit, pentru vinderea brevetelor: -Strainii ofera sute de milioane de dolari. Goana dupa materia cenusie romaneasca e fantastica. Se cumpara de la Siemens tomografe cu rezonanta magnetica nucleara pentru diagnosticarea tumorilor cerebrale, care costa miliarde de lei, aparat inventat de un roman plecat in Germania. Aparatul de numarare a hematiilor e tot al unui roman. Multe altele au luat drumul strainatatii, iar noi le cumparam cu dolari grei-.

Proiectul de lege in sprijinul inventatorilor cere ca firmele care aplica inventii sa fie scutite cel putin cinci ani de impozitul pe salarii. Alte facilitati ar fi scutirea de impozit pe profit pe 10 ani, credite garantate de Guvern (cu dobanda preferentiala, cu termen de gratie trei-cinci ani si rambursare in 15-20 de ani), gratuitatea unor utilitati (energie electrica, apa, canal). Institutiile bugetare ar trebui stimulate sa cumpere produse romanesti daca sunt superioare calitativ si mai ieftine decat importurile…

Alchimia pagubei: aur convertit intr-un spor la salariu

La randul lor, inventatorii ieseni s-au intors de la -Eureka- -burdusiti- cu nu mai putin de 60 de medalii: 31 de aur, 21 de argint si opt de bronz. O recolta de pe urma careia s-ar castiga in Occident o avere, dar in Romania nu aduce decat gloria. Protejarea unei inventii in strainatate costa insa 17.000 de dolari. Dintre sutele de inventii medaliate, apartinand inventatorilor ieseni, doar doua, ale academicianului Horia Teodorescu, ambele premiate la Bruxelles, au brevetare internationala.

Participantul cu cele mai multe medalii la Bruxelles este Constantin Andrei, de la Institutul Petrochimic din Brazi, colaborator al Institutului National de Inventica din Iasi. -Procedeul continuu de fabricare a copolimerilor etilen-acetat vinyl-, -compozitie poliolefinica reticulara si ignifuga- si -polietilena fotostabilizata cu fotoreactiv- sunt lucrarile pentru care el a cules patru medalii de aur, doua de argint si una de bronz.

Dar singurul… avantaj pe care medaliile il aduc inventatorilor este posibilitatea de a trece la trepte de salarizare superioare.

O lege blocata la Finante, un -adio- tinerilor cercetatori

In proiectul de lege a cercetarii exista totusi o cale de stimulare materiala, prin constituirea unui Fond national de dezvoltare tehnologica si inovare, al carui cuantum minim ar trebui sa fie de 100 miliarde de lei. De aici s-ar putea acorda credite avantajoase celor care materializeaza rezultatele cercetarii romanesti, in productia de serie. -Desi avem foarte multe inventii de mare valoare, nu toate dintre ele se aplica. Agentii nostri economici nu sunt pregatiti sa preia rezultatele cercetarii. Vrem sa-i ajutam, pentru ca aceasta lipsa de apetit pentru aplicarea unor rezultate si a innoirii produselor la agentii economici se datoreaza de fapt lipsei de fonduri. Am gandit acel fond pentru asigurarea capitalului de risc pe care speram ca de anul viitor sa-l putem implementa-, crede Mihai Adrian Campurean, secretar de stat in Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Dar proiectul de lege este blocat de Ministerul de Finante, care nu intelege folosul si destinatia acestui Fond, si nici mijloacele prin care ar fi constiuit, desi sursele ar fi, in marea lor majoritate, extrabugetare. In conditiile in care bugetul cercetarii de anul viitor este cu 10% mai mic decat cel din acest an, raportat la inflatia prognozata, daca Legea cercetarii va trece fara articolele referitoare la aceasta veritabila gura de oxigen – Fondul de dezvoltare, sperantele cercetatorilor romani se vor narui.

Ce se intampla intre timp ne-o confirma tot secretarul de stat Campurean: -Necazul nostru este ca, pe langa faptul ca tinerii nostri pleaca in America sau spre continentul american, ei vin sa umple golurile pe piata europeana a cercetarii lasate de acesti cercetatori tineri vest-europeni care pleaca si ei spre continentul american. Deci avem doua directii in care pierdem foarte mult tineret…-

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.