Acasă Social Masinaria pensiilor ii striveste pe pensionabili

Masinaria pensiilor ii striveste pe pensionabili

DISTRIBUIȚI

Doar 33% din pensia cuvenita

Una dintre prevederile noii Legi a pensiilor stipuleaza ca, de la 1 aprilie, angajatul va suporta o treime din contributiile datorate statului, fata de numai 5% – cat era prevazut inainte de data de 1 aprilie. Partial, putem spune ca problema pare rezolvata prin marirea salariilor cu 8,3%. Dar daca angajatorul nu si-a platit si partea lui de contributie, salariatul risca sa se trezeasca, la calculul ulterior al pensiei, ca stagiul sau de cotizare pe luna respectiva este luat in considerare doar in proportie de 33%! Adica doar atat cat a cotizat el. Ca urmare, pensia rezultata va reprezenta doar 33% din totalul cuvenit. Si asta se poate intampla fara ca salariatul sa stie, el fiind pus in fata faptului implinit in momentul in care introduce dosarul de pensionare.

Pentru a recastiga diferenta pierduta, proaspatul pensionar se va plimba prin tribunal cu angajatorul dupa el, pana cand acesta din urma va binevoi sa-si achite partea de contributie. Si dupa cum stim, unii angajatori nu sunt deloc grabiti sa scoata bani din buzunar, si nu doar din rea-vointa, ci si din cauza unor blocaje financiare la nivel de economie. Un impediment de acest gen ar fi intarzierea privatizarii (prin care datoriile catre buget ar fi fost achitate de catre cumparator).

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale are de recuperat debite in valoare de 3.387 miliarde de lei numai in cazul ajutorului de somaj. Din care a reusit, in primele trei luni ale anului in curs, sa scoata cu de-a sila – prin sechestre pe bunuri sau executari silite – aproximativ 300 de miliarde. Dar datoria totala pe care o au angajatorii fata de bugetul asigurarilor sociale de stat este de peste 13.000 de miliarde, pe primul loc fiind SIDEX Galati, cu 6.000 miliarde de lei datorie, urmata de Compania Nationala a Huilei din Petrosani, cu peste 5.300 de miliarde. Alti mari datornici sunt Compania Nationala a Lignitului Oltenia, -Siderurgica- Hunedoara – cu cate 1.000 de miliarde. Acestora li se adauga -Tractorul- Brasov, Roman SA si SNCFR, cu cate 500 miliarde de lei.

Controlul angajatorului de catre salariat: carul inaintea boilor

MMSS a urmarit o implicare directa a salariatilor in procesul de plata a contributiei de asigurari. Dar a omis -parghiile- legislative necesare unui astfel de control. -Parghiile- vechi nu sunt in masura sa aduca o rezolvare prompta a problemelor, proaspatul pensionar riscand sa lase mostenire rudelor sale procesul de recuperare a diferentei de bani. Si – dupa aparitia noii Legi a pensiilor – MMSS vine doar cu sugestii: sindicatele ar trebui sa se implice mai mult in problema, salariatul ar trebui sa-i propuna angajatorului un nou contract de munca in care sa se prevada si o clauza care sa-i permita verificarea periodica a platilor pe care le face angajatorul la bugetul asigurarilor de stat…

Pe de alta parte, MMSS da vina pe rau-platnici pentru dimensiunea redusa a pensiilor existente. Dar in ceea ce priveste angajatii marilor datornici deja mentionati, nu exista o solutie in momentul de fata; pensionarea lor trebuie sa mai astepte, ei neavand (culmea!), in acte, vechimea necesara iesirii la pensie… Ce-i drept, Legea 19/2000 stabileste si masuri de executare silita in cazul necontribuirii la bugetul asigurarilor de stat, dar si aceste masuri nu pot fi luate decat in urma verificarilor si controalelor amanuntite. Care necesita mult timp…

O speranta a Guvernului pentru anul 2001 este faptul ca salariatii vor depasi – numeric – pensionarii, incluzand pe lista cotizantilor si pe cei care sunt angajati temporar sau pe baza de conventie civila. Astfel, la 6.159.000 de pensionari, vor fi 6.250.000 de angajati inscrisi la asigurarile sociale de stat. Sumele obtinute suplimentar de la noua categorie de cotizanti vor completa intr-o mica masura -gaura- produsa de rau-platnici, dar ce se va intampla daca nici angajatorii acestora nu-si vor plati partea la bugetul asigurarilor?

Deja sindicatele si patronatele au luat pozitie fata de aceasta masura a Guvernului. Ideea de a colecta datorii, fara sa se gandeasca la situatia din momentul de fata, este mai mult decat paguboasa pentru MMSS, pentru ca tot statul va fi cel nevoit sa ia masuri impotriva angajatorilor rau-platnici. Practic, Guvernul nu face decat sa amane -ruperea pisicii- din curtea Asigurarilor, asmutindu-i pe salariati impotriva angajatorilor.

Noile norme metodologice de calcul al majorarii salariale

In conformitate cu prevederile Legii 19/2000, contributia de asigurari sociale suportata de angajati nu poate diminua venitul net al acestora. Legea precizeaza, referitor la aceasta contributie, ca aceasta se va realiza prin majorarea drepturilor salariale si a veniturilor asigurate ale celor in cauza, corespunzator cotei de contributie de asigurari suportate de acestia. Potrivit noilor norme metodologice, salariul de baza brut lunar sau – dupa caz – indemnizatia lunara bruta se majoreaza cu un procentaj diferentiat, in raport cu castigul salarial brut lunar realizat, dupa cum urmeaza:

– pana la 10.920.000 lei – 8,29%

– 10.920.001 – 11.830.000 – 8,25%

– 11.830.001 – 12.350.000 – 7,95%

– 12.350.001 – 12.740.000 – 7,30%

– 12.740.001 – 13.650.000 – 6,98%

– 13.650.001 – 14.170.000 – 6,05%

– 14.170.001 – 15.210.000 – 5,25%

– 15.210.001 – 16.120.000 – 4,95%

– 16.120.001 – 18.070.000 – 3,03%

– 18.070.001 – 21.320.000 – 2,48%

– 21.320.001 – 24.570.000 – 1,95%

– 24.570.001 – 29.120.000 – 0,85%

Asiguratii al caror castig salarial brut se situeaza peste 29.120.000 lei nu beneficiaza de majorarea drepturilor salariale. Majorarea de salariu brut s-a determinat luand in calcul nivelul cotei de contributie de asigurari sociale pentru conditii de munca normale aprobata prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2001, respectiv 35%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.