Ortansa Damaceanu este suparata pe politicieni

Ortansa Damaceanu a implinit ieri 100 de ani. Un secol de bucurii si de nefericiri. Aniversarea si-a serbat-o alaturi de familie. Una din fetele ei, sora cea mai mica, Clementina, cu care si locuieste, nepoti, stranepoti si stra-stranepoti. Din cei patru copii, doi baieti si doua fete, care erau ai fostului sot, dar pe care i-a crescut si i-a ingrijit de parca erau ai ei, nu mai traieste acum decat unul, fata cea mai mare.

Acum, la ceas aniversar, cand a vazut atatea flori, cadouri, un tort imens, multi vecini, jurnalisti, Adrian Inimaroiu – primarul sectorului 4, alti prieteni adunati laolalta in camerele micute din blocul situat pe Aleea Aliorului, i-au cam dat lacrimile. Nu si-a inchipuit ca o sa ajunga la o suta de ani. Si acum i se pare ca e greu sa apuci aceasta varsta, dupa cum zice ea, e -mai prea mult o suta si ceva di ani-.

-Neplacuta a fost viata in republica-

Ortansa Damaceanu s-a nascut pe 8 iulie 1905, in comuna Ungheni, judetul Iasi. -Tatu-sau- a fost subchirurg intendent, iar mama – moasa. Ortansa nu-si mai aduce aminte cand s-a mutat cu parintii in comuna Voinesti, judetul Iasi, pentru ca era mica. Apoi s-au mutat la Iasi. Isi aminteste foarte bine insa momentul izbucnirii primului razboi mondial. -Am stat pe strada Lapuseanu din Iasi pana in 1916, cand s-o declarat mobilizarea. Strada Lapusneanu este o strada principala, unde este Palatul lui Cuza. Acolo era o gradina si in fund era o fata care avea un iubit. In acea zi, el ii aducea un cadou. Cand o deschis cutia ca sa-i dea cadoul, o inceput sirenili, o inceput clopotili, fluierele, pentru declararea mobilizarii, a razboiului. Era un vacarm, care plangeau, care racneau, dupa aceea o inceput razboiul, greutatili razboiului-, povesteste Ortansa, cu un usor accent moldovenesc. Dupa razboi, a urmat Liceul Ortodox din Iasi, apoi s-a angajat. A fost directoare la Fundatia -Moritz Vachtel-, care avea o gradinita de copii, cresa si dispensar, un club al muncitorilor si o scoala pentru adulti. Mai tarziu, prin anul 1938, chiar pe 8 martie, Ortansa s-a casatorit cu un militar de cariera. Sotul, Simion, era vaduv, bogat si avea patru copii, pe care Ortansa i-a crescut ca pe copiii ei. Dupa ce s-a instaurat dictatura comunista in Romania, familia Damaceanu si-a pierdut toata averea, la nationalizare. Ortansa a fost arestata. N-a mai putut sa-si recapete postul, prin urmare, a lucrat apoi ca educatoare pana la iesirea la pensie, in anul 1958. Cel mai tare a durut-o nu faptul ca a ramas fara avere, ci ca n-a putut, din cauza -originii nesanatoase-, sa-si dea copiii la facultate. -Neplacuta o fost viata pe care am dus-o in republica. Atunci am avut numai necazuri. Am fost chiaburi si, pentru ca am fost chiaburi, am fost persecutati, dar nu s-o gandit cine ne-o luat averea si ne-o daramat casa ca si copiii nostri aveau si ei dreptul sa invete la scoala-.

Un sfat bun pentru politicieni: -Sa puie mana de la mana sa ridice tara, nu s-o distruga-

Ortansa Damaceanu a trait sub toti regii Romaniei, a cunoscut trei dictaturi, a traversat marea criza economica din anii *30, a fost martora a Marii Uniri, dar si a faramitarii Romaniei in 1940, a trait invazia sovietica si a suferit rigorile regimului comunist. Cu toate acestea, este o femeie inca in putere, lucida, autoritara. Unul din nepoti, dr. ing. Ioan Desiree Suceveanu, care are 62 de ani si este baiatul surorii mai mici a Ortansei, este uimit ca -bunica- ii pune pe toti la punct: -E o problema, ca ne mustruluieste pe toti. Ne pune la punct imediat. Ea nu se poate deplasa, iar la alegeri ne-a spus sa nu cumva sa nu dam telefon sa vina urna mobila, ca sa voteze-. Centenara urmareste, la radio, toate stirile. Pentru politicieni are un sfat: -Sa nu sa mai balacareasca intre ei, ca ii rusani, ca toti sunt intelectuali si ii vede Dumnezeu. E trist di politica di astazi. Sa nu sa se mai barfeasca unii pe altii, ca n-au fost chiar asa di buni nici unii, nici altii. Eu n-am auzit nici un proces in care sa fie condamnat acela care o fost vinovat. La fiecare partid, la fiecare guvern s-o spus: acela o furat, acela o luat, da* nu sa vedi procesu*. Trebuie sa se inteleaga toti, sa puie mana de la mana sa ridice tara, nu s-o distruga-. Chiar si asa, Ortansa Damaceanu doreste la toata lumea sa aiba sanatate si sa traiasca cel putin o suta de ani.