Ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat, pentru ziua de 4 iunie, pronunțarea sentinței în cazul FNI. Este a patra amânare a pronunțării finale în acest dosar în care Ioana Maria Vlas a fost condamnată, anul trecut, la 10 ani de închisoare. „Mama FNI“ a afirmat că „Tata FNI“ ar trebui judecat și pus să plătească pagubele produse celor păcăliți de gigantica escrocherie pusă la cale de Tăticu – Sorin Ovidiu Vîntu. Până în prezent, statul român a plătit, prin AVAS, sume enorme către investitori, dar robinetul se pare că s-a închis.
În noiembrie 2008, președintele executiv al Asociației Naționale al Investitorilor FNI (ANI-FNI), Daniel Rădulescu, declarase că 9.000 de persoane păgubite de FNI au fost recompensate de către AVAS. „Până în prezent, dintre cei care au ales să își depună dosarul și să aștepte să primească banii de la AVAS, aproximativ 4.000, au fost despăgubiți, iar încă aproximativ 5.000 de deponenți FNI și-au primit banii prin executare silită a Autorității“, a spus Daniel Rădulescu.
400 de milioane de plată
AVAS este obligată, conform legii 110/2007, să facă demersuri pe lângă Ministerul Economiei și Finanțelor pentru o suplimentare a bugetului care să poată fi folosită în programul de despăgubiri, și nu să aștepte să încaseze banii din privatizări.
La data respectivă, AVAS executase plăți totale către păgubiții
FNI în valoare de 219.136.442,09 lei. Sumele plătite de AVAS către investitorii FNI sunt încadrate la capitolul „cheltuieli proprii“, prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli al Autorității. Fondurile necesare sunt realizate din activitatea de privatizare, administrare și valorificare creanțe bancare și comerciale. Pe măsură ce AVAS încasează, dispune plata către FNI. Potrivit sentinței 13732/17.12.2004, AVAS a fost obligată să plătească, la peste 21.000 de păgubiți, aproximativ 400 milioane de lei.
După cum afirmă documentele de reglementare, AVAS trebuie să preia obligația de a administra fondul constituit special pentru a plăti ajutoare financiare investitorilor care îndeplineau condițiile prevăzute de această lege, obligație ce a fost îndeplinită până la epuizarea fondurilor destinate acestei activități.
Obligația CEC de plată, preluată de AVAS
Conform contractului, AVAS s-a subrogat în drepturile și obligațiile CEC, născute din raporturile acesteia cu SOV și FNI. Astfel, articolul 14(1) din Legea 331/2001 prevede că „Oficiul pentru Recuperarea Creanțelor Bancare (acum AVAS) preia fără plată toate drepturile și obligațiile CEC SA, rezultate din actele juridice încheiate de aceasta cu Fondul Național de Investiții și/sau cu Societatea Comercială SOV Invest SA“, și că „Oficiul pentru Recuperarea Creanțelor Bancare (AVAS) se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale CEC SA și dobândește calitatea procesuală pe care aceasta o are, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent dacă este vorba de faza de judecată sau de executare silită“.
Ne amintim că datorită bunăvoinței guvernului Ciorbea, CEC-ul, controlat de PNȚCD-ul de trista amintire, a garantat excrocheria lui Vîntu, ceea ce ar putea fi o explicație a apariției pe sticla postului TV Realitatea a expiratului Ciorbea, pe post de comentator politic, plătit probabil cu ora. Ideea care trebuie reținută este că plata o fac cetățenii, din buzunarul lor.
Robinetul AVAS s-a uscat
Păgubiții FNI ar putea să își ia adio de la bani, scrie „Evenimentul Zilei“ de ieri, pentru că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vrea să transfere Ministerului Finanțelor obligațiile legate de Fondul Național de Investiții (FNI), pentru că suma necesară despăgubirilor este mult mai mare decât încasările Autorității.
AVAS a cerut anterior un împrumut de la Trezorerie, de 210 milioane de lei, pentru efectuarea plăților către păgubiți, pentru care a inițiat deja un proiect de lege, aflat în dezbatere în Parlament.
„Proiectul de lege își urmează cursul în Parlament. Dacă Ordonanța va fi aprobată, se va retrage proiectul“, a declarat președintele AVAS, Mircea Ursache.
Pentru păgubiții mogulului Sorin Ovidiu Vîntu rămân puține opțiuni dacă se va confirma că AVAS nu mai poate plăti. Una dintre opțiunile valabile ar putea fi să-și instaleze un pichet în fața luxoasei case a lui Sorin Ovidiu Vîntu, una dintre cele 136 de case ale acestuia, după cum afirma Angelica Vîntu în cererea de divorț, sau să încerce un apel la telefonul 021 33 05 955 la care și-ar putea cere banii direct de la castelanul reședinței din strada Paris 34 unde a trecut multă lume bună, inclusiv Henry Kissinger, unul dintre cei mai mari diplomați la nivel mondial care a simțit nevoia să servească masa alături de unul dintre cei mai mari țepari la nivel european (sau mondial?).
Reședința din str. Paris, achiziționată de Vîntu prin intermediar în septembrie 1998, contra sumei de 12,8 miliarde de lei este una dintre imobilele achiziționate de Vîntu din banii trași de la FNI.
Expertiza contabilă a dosarului FNI, care și ea a costat 1,5 miliarde de lei, a evidențiat traseul jongleriilor financiare care au deposedat sute de mii de investitori de o sumă de 3.944 de miliarde de lei. Numai SC SOV Invest SA, ca administrator al FNI, a virat direct în conturile personale ale lui S. O. Vîntu sume în valoare totală de peste 516 miliarde de lei. În plus, Vîntu a mai beneficiat și de alte sume de bani transferate în contul său de încă 46 de persoane fizice și juridice. O parte consistentă a averii lui SOV provine din tunul tras prin interpușii săi – inclusiv prin „mama FNI“, Ioana Maria Vlas, care țipă acum, pe bună dreptate, ca din gură de șarpe cerând să plătească și Tataia FNI nu doar ea.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
