Acasă Actualitate Șpaga de la Giurgiu – o practică veche, tolerată de șefii de...

Șpaga de la Giurgiu – o practică veche, tolerată de șefii de la CNADNR

DISTRIBUIȚI

Reținerea casierilor de la Giurgiu, în biroul cărora s-au găsit aproximativ 8000 de euro, bani scoși într-o singură tură, potrivit presupunerilor anchetatorilor, n-ar trebui să mire pe nimeni în Ministerul Transporturilor. Încă din 2007, ziarul „Curentul“ atrăgea atenția asupra faptului că taxa de trecere peste Podul Prieteniei produce șpăgi de mii de euro, bani încasați de casierii CNADNR. Dar toate demersurile și articolele n-au prezentat niciun interes pentru șefii Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), care ar fi putut lua măsuri la acel moment. Abia ieri dimineață, opt casieri, angajați ai CNADNR, la Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, Agenția de Control și Încasare Giurgiu, au fost reținuți pentru luare de mită, în baza unor ordonanțe pentru 24 de ore, fiind ridicați de la locurile de muncă de către polițiști și procurori. Potrivit procurorilor, aceștia reușeau să strângă chiar și 10.000 de euro pe tură. Tot procurorii au explicat și faptul că șefii CNADNR nu ar fi avut niciun interes să oprească jaful care se producea la vama Giurgiu. „Sunt informații că șeful lor a săvârșit și infracțiuni de trafic de influență, în sensul că le-a cerut salariaților bani la modul că «dacă nu dați, plecați»“ a declarat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, Radu Rădulescu.
În toneta celor opt casieri, cinci bărbați și trei femei, a fost găsită suma de 8.000 de euro.
„Cei opt casieri reținuți pentru luare de mită au declarat că nu cunosc modul în care banii au ajuns în aceste locuri pentru că pe parcursul zilei acest birou nu este încuiat. Noi am fost sesizați mai de mult despre anumite nereguli care se întâmplă acolo, în legătură cu tiruri și camioane ai căror șoferi nu plătesc taxa la valoarea legală și nu primesc chitanțe“, a declarat Radu Rădulescu, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, controlul a fost făcut la schimbul de tură, iar la verificare a fost descoperit echivalentul a aproximativ 8.000 de euro, în dolari, lei, leva, lire sterline. „Din verificările noastre rezultă că sunt banii strânși pe o singură tură. Când noi am intrat la control în camera lor probabil că au aruncat banii. Unii erau mototoliți pe după dulapuri, peste tot erau cam 7.800 de euro. Dacă într-o singură tură se strâng asemenea bani, atunci e grav și vom face cercetări pentru a se stabili dacă acești bani se dădeau mai departe“, a declarat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu. Conform acestuia, neregulile au fost semnalate de către colegii casierilor din CNADNR, care au explicat că transportatorii preferau să le dea bani casierilor decât să plătească integral taxa, care era aproape dublă. „Eu sunt convins că ei nu au lucrat de capul lor. Sunt informații că șeful lor a săvârșit și infracțiuni de trafic de influență, în sensul că le-a cerut salariaților bani la modul că «dacă nu dați, plecați». Înclin să cred că pe o tură, așa sunau informațiile noastre, se adunau între două și trei mii de euro, până la zece mii de euro zilnic. Urmează să probăm acest lucru, raportând la numărul de autovehicule care circulă pe acolo în fiecare zi“, a conchis prim-procurorul Radu Rădulescu. Cea mai bună soluție pentru ca procurorii să afle cum stă de fapt situația traficului de mașini pe Podul Prieteniei ar fi înființarea unei comisii rogatorii, care să se deplaseze în Bulgaria și să compare numărul de mașini care tranzitează podul, conform datelor din țara vecină, cu numărul de autovehicule aflat în documentele de la Giurgiu.

Situația durează de ani de zile

Taxa de la Podul Prieteniei a devenit de mult o afacere privată. În ciuda faptului că banii ar fi trebuit să intre la bugetul statului, lucrurile au stat cu totul altfel. O mare parte din taxă a intrat direct în buzunarele funcționarilor și ale superiorilor. Chiar și ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a atras atenția de mult asupra faptului că „sunt scurgeri“ și că suma de bani care ajungea la buget nu era nici departe cea corectă. Ziarul „Curentul“ a relatat pe larg în 2007 cum au loc aceste „scurgeri“ însă șefii de la CNADNR nu au părut deloc interesați de informații. Poate pentru că le cunoșteau. Și e de „înțeles“ atitudinea lor. Căci sumele pe care îi strâng casierii sunt amețitoare. Mai precis, în anul 2008, numărul mașinilor care au părăsit țara a fost de aproximativ 552.000, potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Taxele oficiale sunt diferențiate în funcție de tipul de vehicul. Astfel, pentru un autoturism, taxa în 2008 a fost de șase euro, iar pentru vehiculele de peste 12 tone și maxim patru axe, taxa era de 43 de euro. De la 1 ianuarie 2009, taxa a scăzut însă la aproape toate categoriile de vehicule, cea mai mare fiind la TIR-uri, de 37 de euro. Însă nu toți șoferii plăteau în euro. Ca atare, funcționarul făcea un complex calcul matematic și umfla suma pe care trebuia să o plătească șoferul. Asta, fără a mai lua în calcul sumele rezultate în urma taxării fără chitanță, „prin palmare“, despre care sigur se poate afirma că nu ajung în alt loc decât în portofelul taxatorului.

Sesizări rămase fără răspuns

„Curentul“ a sesizat în urmă cu doi ani conducerea CNADNR maniera deloc ortodoxă prin care funcționarii înțeleg să încaseze și să-și rotunjească taxa de trecere a podului dintre Giurgiu și Ruse. La acel moment, reporterii ziarului au menționat faptul că, respectiva taxă, calculată de „finanțiștii“ Companiei Naționale de Drumuri după o formulă savantă și misterioasă, dar care „dă cui zecimale“, devine, în opinia angajaților, o sumă opțional-variabilă. Mai concret, reprezentantul drumarilor în ghereta din mijlocul podului procedează la o „estimare ochiometrică“, în funcție de marca autoturismului supus taxării. Cu cât mașina e mai valoroasă, cu atât crește și euro. Totuși, de un statut privilegiat beneficiază locuitorii din Giurgiu pentru care taxa este în funcție de toanele agentului încasator, iar plata făcându-se prin sistemul brevetat, adică „prin palmare“.

Promisiuni uitate

În urma adreselor repetate trimise de ziarul „Curentul“ legate de practica șpăgii la Giurgiu, șeful CNADNR din vara lui 2008, Mihai Grecu, protejatul ministrului Ludovic Orban, a promis că va face controale și-i va sancționa pe casierii care încasează bani în plus. Nu-i greu de ghicit că nimeni nu a fost clintit, nu s-a dat nicio sancțiune, iar șeful CNADNR a uitat cu timpul și de control. Poate procurorii care investighează astăzi șpaga de la Giurgiu vor cerceta și nepăsarea șefilor CNADNR care au închis ochii în fața ilegalităților angajaților lor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.