Dacă pană acum Romania s-a distins ca o ţară de emigraţie în tabloul migraţiei internaţionale, prezentand interes din punctul de vedere al tranzitului către ţările dezvoltate, după 2007, piaţa romanească a muncii tinde să atragă din ce în ce mai mulţi interesaţi. Utilizarea de muncitori din Republica Moldova a fost una dintre măsurile de început de încurajare a imigraţiei, măsură extrem de necesară dacă luăm în calcul scăderea natalităţii şi, deci scăderea populaţiei active. După 1990 emigraţia s-a concentrat pe plecarea etnicilor germani şi maghiari către ţările de origine. Începand cu 1993, apare migraţia definitivă, apoi migraţia circulatorie – romani care lucreză în străinătate şi intră periodic în ţară. După 2002, migraţia afectează populaţia cu varstă de muncă din grupele productive, 26 – 39 ani. Absolvenţii învăţămantului superior reprezintă 10 – 12% din totalul persoanelor emigrate legal, iar peste un sfert din persoanele emigrate sunt absolvenţi ai învăţămantului liceal şi postliceal. Pe specializări, categoria de emigranţi care a crescut cel mai mult este cea a inginerilor şi arhitecţilor – de la 8-9% în 1995-1996 la 12-14% în 2002-2004. Aceştia sunt urmaţi de profesori şi economişti, de tehnicieni, medici şi farmacişti. Emigranţii legali se împart în trei mari categorii: înalt – calificaţi, cu nivel mediu de calificare – specializaţi în construcţii – prezenţi în Germania şi Israel, în sănătate – în Italia, SUA, Canada, Elveţia, sau în domeniul hotelier şi alimentaţie publică şi necalificaţi sau semicalificaţi – prezenţi în Spania, Portugalia, Grecia.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
