Dacă pană acum Romania s-a distins ca o ţară de emigraţie în tabloul migraţiei internaţionale, prezentand interes din punctul de vedere al tranzitului către ţările dezvoltate, după 2007, piaţa romanească a muncii tinde să atragă din ce în ce mai mulţi interesaţi. Utilizarea de muncitori din Republica Moldova a fost una dintre măsurile de început de încurajare a imigraţiei, măsură extrem de necesară dacă luăm în calcul scăderea natalităţii şi, deci scăderea populaţiei active. După 1990 emigraţia s-a concentrat pe plecarea etnicilor germani şi maghiari către ţările de origine. Începand cu 1993, apare migraţia definitivă, apoi migraţia circulatorie – romani care lucreză în străinătate şi intră periodic în ţară. După 2002, migraţia afectează populaţia cu varstă de muncă din grupele productive, 26 – 39 ani. Absolvenţii învăţămantului superior reprezintă 10 – 12% din totalul persoanelor emigrate legal, iar peste un sfert din persoanele emigrate sunt absolvenţi ai învăţămantului liceal şi postliceal. Pe specializări, categoria de emigranţi care a crescut cel mai mult este cea a inginerilor şi arhitecţilor – de la 8-9% în 1995-1996 la 12-14% în 2002-2004. Aceştia sunt urmaţi de profesori şi economişti, de tehnicieni, medici şi farmacişti. Emigranţii legali se împart în trei mari categorii: înalt – calificaţi, cu nivel mediu de calificare – specializaţi în construcţii – prezenţi în Germania şi Israel, în sănătate – în Italia, SUA, Canada, Elveţia, sau în domeniul hotelier şi alimentaţie publică şi necalificaţi sau semicalificaţi – prezenţi în Spania, Portugalia, Grecia.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
