Postul Paștelui continuă să reprezinte și astăzi în viața spirituală a sătenilor, dar și a multor orășeni, un important prag simbolic care se impune a fi trecut într-un context ceremonial, structurat în conformitate cu normele impuse de autoritatea tradiției. Perceptele religiei creștine impun pe tot timpul postului Paștelui interdicții foarte severe de ordin alimentar. Astfel că cei care au decis să postească în aceste săptămâni trebuie să scoată mulți buni din buzunar, deoarece unele produse, mai ales cele din piață, costă aproape dublu față de anul trecut.
Postul le aduce venituri suplimentare producătorilor de alimente vegetale, în timp ce cumpărătorii sunt nemulțumiți de creșterea prețurilor la fructe și legume. Produsele vegetale au mare căutare în această perioadă, având în vedere că la sfârșitul acestei săptămâni, în sâmbăta morților, se lasă sec de carne și apoi pe data de 9 martie se lasă sec și de brânză. Oferta existentă pe piață le permite românilor să consume, pe lângă legume sau fructe, pateuri vegetale cu diverse arome, brânză de soia, crenvuști vegetali, crochete vegetale, maioneză de post sau lapte de soia.
În creștinism există o anumită înțelepciune pentru modul de a se combina vremea de hrană obișnuită cu vremea hranei de post. Respectând ideea că "omul este ceea ce mănâncă", Biserica Ortodoxă este foarte atentă la cum recomandă oamenilor să consume alimentele. Mâncarea este doar partea materială a postului. Schimbând felul de hrană, se produce o purificare a trupului despre care pot vorbi și medicii. Dar postul nu înseamnă numai dietă! Postul complet este atunci când un creștin îl ține nu numai în plan fizic, material, trupesc, ci mai ales spiritual. În post există totdeauna o dorință de împăcare cu cei cu care ne-am certat, care ne-au greșit sau cărora le-am greșit. Experiența arată că postul aduce mai multă bunătate, pentru că, așa cum se spune din vechime, cel care postește are totdeauna o cale către celălalt. Unele fețe bisericești spun că postul nu-i doar o simplă terapie psihico-fizică, acest exercițiu fiind profund ancorat în istoria mântuirii neamului omenesc. Postul este o practică religioasă foarte veche și întâlnită pretutindeni. Toate religiile au perioade de post. Ceea ce este specific pentru postul creștin constă tocmai în motivația și semnificația acestei perioade. Creștinismul pune accent nu numai pe ce se mănâncă, ci și pe cum se mănâncă, astfel încât postul acesta material, de bucate, să fie o treaptă către postul de păcate, spre purificarea ființei umane. În cazul celor bolnavi nu este atât de important faptul că renunță sau nu la alimente, ci mai mult contează atitudinea acestora față de post. Ei pot compensa totul prin rugăciune.
La sate se păstrează tradiția
Locuitorii din mediul rural păstrează și azi, cu mare rigoare, datinile legate de perioada postului cel lung, de 40 de zile. La prânz participă doar familia, iar după-amiază cei căsătoriți se duc în vizită la nașii de cununie. Finii duc nașilor bucate alese din care nu lipsesc vinul, găina friptă și dulciurile – în special plăcintele cu mere, brânză sau dovleac. După Lăsata secului, orice bun creștin trebuie să respecte trei principii: nepomenirea răului, postul și milostenia. După lunga perioadă dintre Crăciun și Paște, numită și Dulcele Crăciunului, fără interdicții alimentare și liberă pentru orice distracții, omul trebuie acum să se gândească la curățirea trupului, pentru a da aripi sufletului. Postul Paștelui este cel mai lung post din an (șapte săptămâni) și cel mai restrictiv. Evident că în lumea modernă aceste reguli cu greu pot fi respectate, poate doar în mănăstiri, dar postul alimentar poate fi ținut. Pe piață au apărut multe produse speciale de post, astfel încât nu mai suntem nevoiți să mâncăm doar cartofi și fasole. Sunt preparate din soia care imită foarte bine carnea și sunt foarte gustoase. Plus că aproape toate fast food-urile și restaurantele oferă în această perioadă meniuri de post. Creștinii care au ales să postească în aceste săptămâni cât ține postul trebuie să scoată bani buni din buzunar, unele produse, mai ales cele din piață, costând aproape dublu față de anul trecut. Chiar dacă produsele de post sunt în cantitate suficientă în magazine, nu toți creștinii își permit să le cumpere. Acest lucru atât pentru că prețurile sunt destul de piperate, cât și datorită obișnuinței de a consuma produse pregătite în casă, în puține cazuri fiind consumate mezeluri din soia sau pateuri de post. În ceea ce privește piețele, acestea stau destul de slab referitor la oferta de legume, des folosite în alimentația de post, iar prețul acestora este foarte ridicat. Pentru cei care țin postul Paștelui nu este deloc ușor să o facă, doarece prețurile produselor vegetale, legumelor și fructelor, atât în piețe cât și în magazine, sunt destul de mari pentru această perioadă a anului. Spre exemplu, un kilogram de roșii costă între 2 și 4 lei, la fel și unul de morcovi, unul de ardei, 8 lei, iar la verdețuri depinde de buzunar. Oferta este însă destul de slabă. Și în marile magazine alimentare situația este aceeași, atât în ceea ce privește gama produselor, cât și prețurile. Și aici majoritatea legumelor și fructelor sunt din import, iar prețul este foarte apropiat cu cel din piețe. Unii sunt de părere că nu se poate ține post, pentru că prețurile sunt duble față de anul trecut. Dacă anul trecut kilogramul de roșii era acceptabil, acum nu găsești decât cu vreo 30 de mii kilu'.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
