Proiectul legii invatamantului superior – ajuns la cea de-a noua varianta de lucru – a suferit modificari importante dupa ce a fost analizat de catre rectorii mai multor universitati, ministrul educatiei si cercetarii, Ecaterina Andronescu, presedintii celor doua comisii de invatamant din Camera Deputatilor si Senat, Anghel Stanciu, respectiv Ioan Paun Otiman, si presedintele Confederatiei Sindicatelor din Invatamantul Superior **Alma Mater**, Razvan Bobulescu, reuniti la Ploiesti la sfarsitul saptamanii trecute.
Rectorii sunt de parere ca, desi aceasta varianta a proiectului este mult imbunatatita fata de propunerea initiala a Ministerului Educatiei si Cercetarii, este totusi perfectibila.
Dar ministrul educatiei n-a stat degeaba nici in acest week-end; aflat in vizita la Sibiu, Andronescu a consfiintit ceea ce se stia deja, respectiv obligativitatea ca scoala sa inceapa de la sase ani…
Invatamantul superior, posibil structurat pe cicluri
Invatamantul superior va fi structurat in trei cicluri: primar – de patru ani finalizat cu obtinerea unei diplome, secundar – masterat sau studii postuniversitare, si tertiar – doctoratul.
Dupa intalnirea de la Ploiesti s-a renuntat definitiv la ideea impunerii unei taxe – fie si modice – studentilor din invatamantul de stat.
Rectorii au insistat, de asemenea, pe necesitatea sporirii autonomiei universitare si a descentralizarii bugetului pana la nivel de facultate. Razvan Bobulescu a avansat chiar ideea unei independente financiare depline a universitatilor.
**Dorim o intarire a cercetarii in universitati, dar si o delimitare clara a acesteia. In viitor, universitatile vor fi impartite in institutii de invatamant si institutii de invatamant si cercetare. S-a mai pus problema cresterii numarului de studenti in grupele de studiu, de la 25 la 40**, a precizat presedintele Consiliului National al Rectorilor, prof. dr. Sergiu Chiriacescu.
Rectorii, atotstapanitori ai feudelor universitare?
Vor fi sau nu universitatile bicefale sau rectorul va ramane in continuare un pol al puterii academice si administrative? Aceasta este o chestiune care a ridicat foarte multe semne de intrebare pe parcursul discutarii proiectului, negasindu-si pana in prezent o rezolvare viabila.
Rectorul Universitatii din Bucuresti, prof. dr. Ioan Mihailescu, a propus separarea clara intre partea academica si cea administrativa.
**Senatele universitare ar trebui sa aleaga un manager care sa se ocupe de partea administrativa. Senatul si Consiliul de Administratie ar arbitra eventualele neintelegeri dintre rector si manager**, precizeaza profesorul Mihailescu.
Surse din MEC sustin ca nu sunt sanse ca separarea intre partea academica si cea administrativa sa fie prevazuta in mod expres in Legea invatamantului superior.
Institutiile de invatamant superior vor avea in continuare in componenta Senatul universitar si Consiliul de Administratie, al carui presedinte va fi rectorul. Prin urmare, rectorul va putea in continuare sa monopolizeze atat organizarea interna a universitatii, cat si managementul. Senatul universitar va fi alcatuit, potrivit proiectului Legii invatamantului superior, din reprezentanti ai personalului didactic si de cercetare in proportie de 50-70%, reprezentanti ai studentilor (20-30%), personalitati exterioare, care pot fi cercetatori si reprezentanti ai mediului cultural si economic (5-10%).
Presedintele Federatiei **Alma Mater** propune alte modificari proiectului, printre acestea numarandu-se introducerea Codului deontologic universitar, ca si promovarea personalului didactic pe baza unor criterii comune pentru toate specializarile.
Legea invatamantului superior urmeaza sa fie definitivata pana la sfarsitul lunii februarie.
Si invatamantul preuniversitar va fi modificat
Ministrul Andronescu a declarat ca din acest an sistemul de invatamant romanesc va inregistra modificari consistente, dar care nu ar trebui sa-i ingrijoreze pe elevi si cu atat mai putin pe parinti.
Astfel, ministrul a precizat ca, incepand cu anul scolar 2003-2004, toti copiii cu varsta de sase ani vor intra in sistemul de invatamant, in clasa I, iar anul pregatitor pentru clasa I va fi mutat la varsta de cinci-sase ani, ceea ce va face posibila acomodarea cu pretentiile noului sistem.
Conform calculelor facute de minister, mai mult de jumatate din copiii care vor intra in noul sistem de scolarizare provin din mediul rural, acolo unde majoritatea claselor sunt subdimensionate. -Cat priveste numarul cadrelor didactice necesare in conditiile cresterii numarului de elevi, Romania dispune de un corp de educatori si invatatori, aproximativ 13.000, care nu au un loc de munca-, considera Andronescu.
-Un copil care are sase ani in anul 2003 nu mai este la fel ca unul care avea sase ani in anul 1980. Copiii de acum sunt mult mai dezvoltati intelectual, cantitatea de informatie pe care o primesc este mult mai mare-, a aratat ministrul educatiei.
Director de scoala = manager
In viitor, MEC intentioneaza introducerea unui nou sistem in formula de conducere a scolilor, fiind posibil ca functia de director de scoala sa devina una de manager exclusiv, asa incat profesorul sa ramana la clasa, iar cel care conduce administrativ scoala sa fie o persoana cu pregatire manageriala.
-Chiar daca la Sibiu profesorii fug de responsabilitatea functiei de director, acest lucru este unul singular, insa ne preocupa aceasta problema-, a afirmat Andronescu. Dar, din semnalele primite si din alte judete, functia de director nu mai este atractiva in general…
Ministerul Educatiei crede ca sistemul creditelor trasferabile ar putea fi introdus si in invatamantul liceal dupa modelul din invatamantul superior. In plus, elevii care in vara anului 2004 vor termina clasa a VIII-a ar putea opta pentru liceu, scola de arte si meserii sau liceu vocational, disparand astfel titulatura de -scoala profesionala si de ucenici-, denumire mai putin atractiva pentru candidati.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
