Rezultatele la Bac – momentul adevărului, realitatea din sistem, vremea scadenței

Examenul de bacalaureat a adus în prim plan o situație dramatică a școlii românești – supraviețuirea prin fraudă. Profesorii umiliți din cauza salariilor închideau ochii la furtișagurile de la examene, elevii prefereau fițuicile de pe Internet decât să învețe, iar acum a venit vremea scadenței.
Ani de zile, promovabilitate la bacalaureat de peste 80% în multe județe, bătând chiar 90% în altele, era considerată motiv de fală pentru dascăli. Din când în când, câte un ministru promitea că va analiza școlile în care nu a promovat niciun elev și pe cele cu rezultate foarte bune. Analizele fie rămâneau la nivel declarativ, fie erau făcute de ochii lumii, pentru că fruntașii rămâneau fruntași, iar codașii la fel.
Rezultatele la testele internaționale de scris și de citit, unde România ocupa un loc foarte slab, puteau fi pentru autorități un prim semnal de alarmă asupra faptului că ceva este în neregulă în sistem.
Iată că, în 2011, înainte de contestații apare o situație unică în istoria postdecembristă a României: mai puțin de jumătate din numărul celor care au participat la examen au promovat, mai precis doar 44,47%, iar 661 de candidați au fost eliminați pentru că au fost prinși copiind. Autoritățile nu se pot mândri cu acest rezultat, în schimb au făcut un pas mare pentru oprirea fraudei. Adică, pentru prima dată, profesorii și-au făcut datoria, au fost foarte exigenți, iar elevii nu au mai putut copia, spun cei mai mulți inspectori școlari. Chiar dacă pare ireal, chiar dacă ne este rușine, aceasta este situația. De fapt, de ce s-a ajuns aici? În primul rând pentru că modelele promovate timp de 20 de ani sunt, de cele mai multe ori, personaje care au reușit în viață ușor, dând șpagă, înșelând, mergând cu ceva furtișaguri. În acest sistem s-a dezvoltat și marea industrie a diplomelor de studii. Iar astăzi avem cele mai slabe rezultate la bacalaureat, doar 44,47% promovați, înainte de contestații, sunt de părere mulți profesori. Promovabilitatea în județul Iași este de 41,9% înainte de contestații, iar la două grupuri școlare, din localitățile Holboca și Vlădeni, niciunul dintre candidați nu a trecut probele evaluării. Romanciuc spune că în județul Iași examenul de bacalaureat a fost corect, supravegherea în săli a fost serioasă, iar evaluarea a fost obiectivă. „Nu există teze asemănătoare“, susține șeful ISJ Iași.
La Sibiu este încă normalitate. Inspectoratul școlar Județean Sibiu a anunțat că promovabilitatea la examenul de bacalaureat este, în județ, de 53,8% înaintea depunerii contestațiilor, încadrându-se în media ultimilor ani. În schimb, la Botoșani rezultatul la bacalaureat este mult sub așteptări – 56%. Cu mult sub ce a fost în anii anteriori, în condițiile în care în 2009 au promovat acest examen 98% dintre candidați, iar în 2010, 82%. În județul Suceava au promovat 65,03% dintre candidați, cu aproape 20% mai puțin comparativ cu sesiunea din vara anului trecut. În Bihor, promovabilitatea la examenul de bacalaureat este de 50,38%, mult mai mică decât cea din sesiunea iulie 2010 (87,48%) și cea din iulie 2009 (87,60 %). În acest județ, la Grupul școlar Agricol din comuna Borș promovabilitatea a fost de 7,41%, la Liceul „Andrei Șaguna“ din Oradea au promovat 8,11% din candidații prezentați la examen și la Colegiul „Mihai Viteazu“ din Oradea, 12,63%. Inspectorul general școlar al județului Bihor, Dorel Luca, susține că principala cauză a scăderii promovabilității este reducerea proporției fraudelor. În județul Covasna, promovabilitatea înaintea contestațiilor este de 44,29%, în timp ce la sesiunea din vara anului trecut examenul era promovat de 72,12% dintre candidați. Cele mai slabe rezultate ale județului sunt 0,99% la Grupul școlar Agricol și de Industrie Alimentară „Gaman Janos“ și 1,25% la Grupul școlar „Puskas Tivadar“ din Sfântu Gheorghe. În județul Timiș au promovat 31,79% dintre cei care s-au prezentat la examen, cel mai slab rezultat din ultimii 20 de ani, cu mult sub procentul înregistrat anul trecut – 82,84. La patru licee din Timișoara – CFR, UMT, Silvic și Agricol – niciun elev nu a promovat examenul. Sesiunea de vară a bacalaureatului a adus cele mai slabe rezultate din istorie și în județul Arad, cu o promovabilitate de doar 36,43 %, comparativ cu 86,38% în iulie 2010, în acest an existând licee cu un singur candidat promovat. În Vrancea, unde au promovat 38,73% dintre candidați, cauza ar fi, după cum spune inspectorul general școlar, slaba motivație a învățării. Procentul înregistrat în acest an este cu mult sub cel de anul trecut, care a fost de 64,1%. În Bistrița-Năsăud, doar 44,19% dintre elevii care au susținut bacalaureatul au reușit să promoveze examenul. La Cluj, promovabilitatea la examenul de bacalaureat este de 54,07%, procent mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, de 65%. Peste 70% dintre elevii care au susținut examenul de bacalaureat în județul Mehedinți nu au reușit să promoveze, iar la două licee niciun candidat nu a obținut medii de trecere. La Grupul școlar Agricol și Colegiul Tehnic de Transporturi Auto, ambele din Drobeta-Turnu Severin, promovabilitatea a fost zero. Și în Capitală, rezultatele din acest an au fost mai slabe ca niciodată. Promovabilitatea la bacalaureat în Capitală a fost de 42,03%, cea mai mică înregistrată după Revoluție, spune inspectorul general școlar, Cristian Alexandrescu. În urmă cu un an, procentul celor care promovau examenul era de 61,26, iar în 2009, de 76,32.
La rândul lor, părinții fac autoritățile responsabile pentru situația dezastruoasă de la bacalaureat. Ei spun că rezultate slabe de la bacalaureat au fost cauzate de atitudinea autorităților de discreditare a cadrelor didactice și a elevilor, dar și de lipsa măsurilor coerente și eficiente care să conducă la îmbunătățirea reală a procesului instructiv-educativ. În opinia Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți-Învățământ Preuniversitar, Ministerul Educației s-a mulțumit să instaureze măsuri pentru eliminarea posibilităților de fraudă din sălile de examene, lucru lăudabil, dar care s-a făcut fără a asigura un climat unitar la nivel național. Părinții cred că acest lucru trebuia făcut discret, fără a instaura stresul asupra copiilor și fără ca aceștia să fie tratați din start ca infractori. Ministrul Educației declara recent că la examenul de bacalaureat și-au făcut treaba cadrele didactice, și-au făcut treaba corectorii, și-a făcut treaba Ministerul Educației. „Nu trebuie să facem confuzie între mijloacele pe care le utilizăm și scopul în care utilizăm aceste mijloace. Eliminarea de la bacalaureat a 661 de candidați, dublu față de anul trecut, nu este deloc fericire. Ceea ce este important e că România nu se poate însănătoși decât prin adevăr, decât dacă sistemul educațional furnizează an de an oameni care știu că rezultatele se obțin prin perseverență, prin muncă, prin onestitate și că frauda nu este o soluție. Acum lucrurile se fac serios, sistematic“, spunea ministrul Daniel Funeriu. S-au centralizat și afișat rezultatele, s-au transmis nemulțumirile, rămâne de văzut cine este responsabil de situația dezastruoasă din acest an de la bacalaureat. Sunt oare liceeni chiar atât de prost pregătiți și, în lipsa „ajutorului“, nu fac față, au fost subiectele din acest an cu mult mai grele decât până acum sau sistemul nu este capabil să îi ajute în acest demers de încheiere a unui ciclu al vieții? La ora scadenței, responsabilii din sistemul de învățământ trebuie să găsească un răspuns. Medifax