Românii se vor putea trata în străinătate, dar tratamentul va fi decontat la prețuri românești

Mai este doar o săptămână pâna când intră în vigoare una dintre cele mai importante directive europene, cea care dă dreptul oricărui cetățean să se trateze în orice alt stat membru.

România nu este însă pregătită. Nu a transpus această lege și nici nu a dus vreo campanie de informare prin care să explice cetățenilor ce drepturi au.
La prima vedere, directiva e benefică, dar, în realitate, îi avantajează pe pacienții din țările bogate și îngrădește accesul la tratament pentru bolnavii din țările sărace, cum este și cazul românilor.

În plus, dispare celebrul formular E112, care dădea dreptul bolnavilor să se trateze în străinătate pe banii Casei de Asigurări.
Din 25 octombrie, un bolnav din România va putea merge la Budapesta, Viena, Paris sau Madrid. În spitalele din aceste orașe o procedură poate costa, de exemplu, între 800 și 1.100 de euro. Când se întoarce în țară, statul îi va deconta doar cât se plătește în România aceeași procedură medicală, de exemplu 300 de euro.

De aici și problemele pentru pacienții români. Statul român subevaluează serviciile medicale pentru a avea suficienți bani.
Diferențele vor fi considerabile. O rezonanță magnetică este decontată cu 106 euro în România, în vreme ce în Ungaria este 161 de euro, iar în Austria, 440 de euro. O intervenție precum artroscopia la genunchi costă în România doar 29 de euro, în vreme ce la vecini este 493 de euro, iar la austrieci 1.100 de euro.
Ideea directivei europene   a pornit de la o pereche de ochelari. În 1995, un luxemburghez a mers în Belgia pentru a-și lua lentile noi. Când s-a întors în țara de origine a solicitat decontarea rețetei, însa statul a refuzat. După trei ani de procese, Curtea Europeană de Justiție i-a dat dreptate. Așa s-a născut ideea acestei directive, care dă posibilitatea oricărui cetățean al UE să se poată trata în oricare stat membru.