Spitalelor li se refuza -resuscitarea-

Intalnirea desfasurata la Snagov, la sfarsitul saptamanii trecute, care i-a reunit pe capii autoritatilor medicale din Romania si de al carei final s-au legat sperantele unor unitati spitalicesti aflate intr-o situatie financiara de-a dreptul disperata pare sa fi fost mai degraba o lovitura de gratie. Sub masca unui ultimatum adresat managementului dezastruos din spitale, ministrul sanatatii, Daniela Bartos, a exprimat, de fapt raspicat lipsa oricarei intentii a oficialilor de a -resuscita- institutiile pe care subfinantarea le-a adus in pragul falimentului.

Lasati orice speranta…

Ministrul Daniela Bartos a anuntat ca datoriile acumulate de spitale nu vor fi achitate decat daca ele sunt justificate. **Trebuie sa ne incadram in banii pe care ii avem-, a adaugat ministrul. La randul sau, in ton cu atitudinea doamnei ministru, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Eugeniu Turlea, a declarat la fel de descurajant: -Vom fi si mai atenti in cheltuirea banilor-.

Cat despre ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, al carui cuvant atarna greu in aceste zile cand se decide soarta spitalelor, domnia sa a rasucit cutitul in rana: -Vom monitoriza fiecare spital, iar directorii care vor face cheltuieli nejustificate peste sumele alocate vor fi sanctionati-.

Inaintea reuniunii de la Snagov, directorii unor spitale din tara inca mai sperau ca autoritatile vor lua masuri energice pentru depasirea crizei financiare. Dar n-a fost deloc asa. Spitalul Clinic de Urgenta Constanta se afla in situatia de a nu avea bani pentru a cumpara combustibil. In plus, principala unitate spitaliceasca din judet are datorii de aproximativ 500 milioane de lei la Petromidia. Forurile de conducere din sanatatea constanteana avertizau asupra situatiei financiare precare a unitatilor sanitare din judetul Constanta. Din datele prelucrate rezulta ca finantarea spitalelor pentru anul 2003 nu acopera nici jumatate din necesarul desfasurarii activitatii acestora. Cu banii alocati de la buget, abia se pot achita cheltuielile corespunzatoare salariilor personalului medical. Cazurile cele mai grave erau spitalele municipale din Harsova si Medgidia, unde se epuizasera rezervele de combustibil, medicamente si alimente, iar Spitalul Mangalia anuntase ca proviziile de medicamente si alimente pentru pacienti sunt pe sfarsite.

Iata insa ca Spitalul Judetean Brasov, care are datorii de 194 miliarde de lei, va primi numai 13 miliarde de lei, Spitalul de Urgenta Floreasca (295 de miliarde datorii) va primi 206 miliarde de lei, Spitalul Universitar de Urgenta (210 miliarde de lei datorii) va primi 53 miliarde de lei, Institutul -Matei Bals- (125 miliarde de lei) va primi 44 miliarde de lei, Institutul Fundeni (datorii de 445 miliarde de lei) va primi 212 miliarde de lei, Institutul -C.I. Parhon- (22 miliarde de lei datorii) va primi un miliard de lei.

Managementul sau politizarea?

Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Eugeniu Turlea, a anuntat ca, din cele 10.000 miliarde de lei (cat reprezinta datoriile spitalelor), 7.449 miliarde de lei reprezinta contravaloarea medicamentelor si a materialelor sanitare. Prin noul contract-cadru, nu vor fi platite decat acele datorii care sunt justificate, respectiv aproape o treime din total, a mai aratat el.

Ce va urma? Autoritatile avertizeaza ca spitalele vor fi reorganizate pe noile planuri de paturi si de persoane, cu incadrarea in normele de venituri si cheltuieli, iar directorii care nu se vor incadra in aceste plafoane vor fi sanctionati. In plus, spitalele cu eficienta scazuta vor fi restructurate sau chiar desfiintate.

Cum era de asteptat, lumea medicala nu a receptionat cu satisfactie aceste semnale. Profesorul Irinel Popescu, de la Institutul Fundeni, de pilda, considera ca, in cazul spitalelor, vina nu o poarta managerii, impresia sa fiind ca specialistii in managementul medical sunt foarte putin folositi, in timp ce -politizarea a crescut foarte mult- pana la nivelul spitalelor. De asemenea, el a remarcat ca desfiintarea spitalelor este un demers -dificil de realizat-, atat timp cat acestea au fost trecute, printr-o ordonanta, la consiliile locale, iar in patrimoniul Ministerului Sanatatii si Familiei au mai ramas doar 30 de mari unitati. Profesorul Irinel Popescu crede ca -primarii vor fi greu de convins sa inchida spitalele la ordinul MSF-, mai ales ca nu exista criterii pe care sa se bazeze decizia. Intrebat despre Spitalul Foisor, care figureaza, potrivit unei informatii de presa, printre cele care vor fi desfiintate, Irinel Popescu a precizat ca aceasta unitate -nu poate fi usor inlocuit-, pentru ca este -una de elita in ortopedie-, -un centru de excelenta-, care are un numar mare de bolnavi.

Romania, mult sub media europeana

In opinia specialistilor care au analizat criza actuala, datoriile spitalelor dau cel mai ingrijorator semnal fiindca ele risca sa blocheze definitiv sistemul sanatatii. Fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Serban Bubenek, propune ca masura cesionarea datoriilor spitalelor catre CNAS si implementarea sistemului de plata a spitalelor pe bugete globale bazate pe criteriul gruparii pacientilor pe diagnostice.

Serban Bubenek a precizat ca, in 2000, CNAS nu avea datorii si prezenta un excedent de 2.500 milarde lei, sanatatea primind cel mai ridicat nivel de finantare – 4,2% din PIB, respectiv 4,5%, daca se iau in calcul si investitiile de la bugetul de stat pentru acest domeniu. In 2003, pentru Sanatate au fost alocate 3,8% din PIB, ceea ce arata un trend descendent si face imposibil de negociat cu UE capitolul privitor la sanatate, a spus el. Cu aceasta finantare, Romania se plaseaza mult sub media europeana de 8% din PIB, in conditiile in care Bulgaria aloca 6,8% sanatatii.