Testul-grila la Limba si literatura romana

Pentru fiecare raspuns corect se acorda cate 2 puncte. Punctajul maxim este de 100 de puncte.

I. Citeste cu atentie textul de mai jos. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect:

-Pe cer cativa nouri inca, palizi, zdrentuiti de soare,

Se topesc ca fulgii iernii, pe pamant umbra lor moare.

Sus – nemarginire-albastra, jos e nemarginitul verde.

In potop de umbra satul, sub copaci stufosi, se pierde.

Stancile isi scot din dealuri a lor frunti imbatranite;

Iar pe vale-si duce garla undele-i nelinistite.-

(Al. Vlahuta – Pe deal)

1. Fragmentul citat apartine unei opere:

a. epice;

b. lirice;

c. dramatice.

2. Fragmentul prezinta imaginea unui sat:

a. inaintea ploii;

b. in timpul ploii;

c. dupa ploaie.

3. In contextul dat, adjectivul -zdrentuiti- are rol de:

a. epitet;

b. hiperbola;

c. metafora.

4. Structura -nemarginire-albastra- este:

a. o antiteza;

b. o metafora;

c. o personificare.

5. In context, sensul epitetului personificator -(undele-i) nelinistite- poate fi urmatorul:

a. emotionate;

b. inspaimantate;

c. involburate.

6. Verbele la indicativ: -se topesc-, -moare- sugereaza:

a. prezentul continuu;

b. prezentul cu valoarea unui viitor;

c. prezentul observatiei poetice.

7. In context, metafora hiperbolica -potop de umbra- sugereaza:

a. imaginea inserarii care aduce treptat intunericul;

b. ivirea norilor care acopera soarele si umbresc satul;

c. imaginea unui sat abia zarit din cauza verdetii.

8. In fragmentul citat, predomina:

a. imaginile auditive;

b. imaginile motorii (de miscare);

c. imaginile vizuale.

9. Fragmentul dat contine:

a. o descriere artistica de tip portret;

b. o descriere artistica de tip tablou;

c. o descriere stiintifica.

10. Fragmentul citat apartine urmatoarei specii literare:

a. pastelul;

b. imnul;

c. balada.

II. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect:

A. Fonetica:

1. Cuvantul -pionier- contine:

a. o vocala si trei semivocale;

b. doua vocale si doua semivocale;

c. trei vocale si o semivocala;

d. patru semivocale;

e. patru vocale.

2. Hiatul presupune:

a. doua semivocale alaturate care se despart in silabe diferite;

b. doua semivocale alaturate care apartin aceleiasi silabe;

c. doua vocale alaturate care se despart in silabe diferite;

d. doua vocale alaturate care apartin aceleiasi silabe;

e. o vocala si o semivocala, alaturate, care apartin aceleiasi silabe.

3. Diftongul este format din:

a. doua vocale alaturate care se despart in silabe diferite;

b. doua semivocale alaturate care apartin aceleiasi silabe;

c. doua vocale alaturate care se despart in silabe diferite;

d. doua vocale alaturate care apartin aceleiasi silabe;

e. o vocala si o semivocala, alaturate, care apartin aceleiasi silabe.

4. Orice silaba trebuie sa contina in mod obligatoriu:

a. o vocala;

b. o semivocala;

c. o consoana;

d. un diftong;

e. un hiat.

5. Cuvantul -nestramutat- se desparte corect in silabe:

a. nes-tra-mu-tat;

b. nes-tra-mut-at;

c. ne-stra-mut-at;

d. ne-stra-mu-tat;

e. nest-ra-mu-tat.

B. Vocabular:

6. Notiunea -cuvant de baza- are semnificatia:

a. cuvant de la care se porneste in formarea familiei lexicale;

b. cuvant obtinut prin derivare;

c. cuvant obtinut prin compunere;

d. cuvant obtinut prin schimbarea valorii gramaticale;

e. cuvant care da sensul unei locutiuni.

7. Cuvantul -inverzi- este:

a. compus: in + verzi;

b. compus: in + verde + i;

c. compus si derivat cu sufix: in + verde + i;

d. derivat cu prefix: in + verzi;

e. derivat cu prefix si sufix: in + verde + i;

8. Cuvantul -rapace- este:

a. arhaism;

b. neologism;

c. regionalism;

d. termen popular;

e. termen al limbajului uzual.

9. Sinonimul cuvantului -ingamfat- este:

a. imoral;

b. imatur;

c. inedit;

d. infatuat;

e. inocent.

10. Antonimul cuvantului -lat- este:

a. inalt;

b. ingust;

c. lung;

d. scurt;

e. subtire.

11. Omonimele sunt cuvintele care au:

a. aceeasi forma si sensuri total diferite;

b. aceeasi forma si sensuri asemanatoare;

c. forma total diferita si acelasi sens;

d. forma total diferita si sensuri asemanatoare;

e. forma asemanatoare (diferind prin 1-2 sunete) si sensuri diferite.

12. Perechea de cuvinte formata din paronime este:

a. copil-batran;

b. drept-direct;

c. onest-cinstit;

d. test-text.

e. timpuriu-precoce.

13. Cuvantul compus corect scris cu cratima este:

a. bine-cuvantat;

b. bine-facere;

c. bine-merita;

d. buna-credinta;

e. buna-stiinta.

14. Cuvantul compus incorect scris cu cratima este:

a. argint-viu;

b. audio-vizual;

c. bun-gust;

d. bun-plac;

e. prim-ministru.

15. Locutiunea/expresia care are sensul -a ironiza- este:

a. a se lua in colti (cu cineva);

b. a lua la refec (pe cineva);

c. a se lua in gura (cu cineva);

d. a lua peste picior (pe cineva);

e. a lua in nume de rau (pe cineva).

C. Morfologie:

16. Ca parte de vorbire, cuvantul -mersul- este:

a. substantiv propriu-zis (nu este provenit din alta parte de vorbire);

b. substantiv provenit din adjectiv (adjectiv substantivizat);

c. substantiv provenit din adverb (adverb substantivizat);

d. substantiv provenit din participiu (participiu substantivizat);

e. substantiv provenit din supin (supin substantivizat).

17. Termenul subliniat din enuntul -Citesc o carte interesanta- are valoarea morfologica de:

a. articol hotarat (proclitic);

b. articol nehotarat (proclitic);

c. articol demonstrativ (adjectival);

d. articol posesiv (genitival);

e. adjectiv pronominal (nehotarat).

18. Adjectivul subliniat din enuntul – De ce-ai intarziat, fata mea?- se afla in cazul:

a. acuzativ;

b. dativ;

c. genitiv;

d. nominativ;

e. vocativ.

19. Termenul subliniat din enuntul -A de colo este bunica lui Ionut- are urmatoarea valoare morfologica:

a. articol posesiv;

b. articol demonstrativ;

c. adjectiv pronominal;

d. prepozitie simpla;

e. pronume demonstrativ.

20. Structura care contine forma literara de dativ a numeralului colectiv este:

a. Dau amanduror parintilor cate un cadou;

b. Dau amandurora parintilor cate un cadou;

c. Le dau amanduror parinti cate un cadou;

d. Le dau la ambii doi parinti cate un cadou;

e. Dau amandoilor parinti cate un cadou.

21. Forma corecta a verbului -a coase- la indicativ, perfectul simplu, persoana I singular, este:

a. coasei;

b. cosei;

c. cosii;

d. cuseam;

e. cusui.

22. Cuvantul subliniat din enuntul – Ati fost undeva zilele trecute?- are valoarea morfologica de:

a. adverb de mod;

b. adverb de timp;

c. adverb nehotarat;

d. adverb relativ;

e. adverb interogativ.

23. In enuntul -Atata am scris, de-am obosit-, cuvantul subliniat este:

a. conjunctie coordonatoare;

b. conjunctie subordonatoare;

c. interjectie exclamativa;

d. prepozitie simpla;

e. pronume relativ.

24. Termenul subliniat este prepozitie pentru cazul acuzativ in enuntul:

a. Pe colega aceea a ta am vazut-o la film;

b. Gradinile a doi dintre vecinii mei erau cele mai ingrijite;

c. Apartinand a doi dintre vecinii mei, gradina aceea nu putea fi vanduta;

d. Pe holul casei mirosea a fum;

e. Nimeni nu a venit mai devreme.

25. Interjectia din enuntul – Vai de mine, am ratacit drumul!- exprima:

a. disperarea;

b. dispretul;

c. indoiala;

d. mirarea;

e. satisfactia;

D. Sintaxa propozitiei:

26. Pronumele relativ -cui- din enuntul – Da cea mai mare atentie cui te cearta!- are functia sintactica de:

a. subiect in nominativ al verbului -cearta-;

b. subiect in genitiv al verbului -cearta-;

c. subiect in dativ al verbului -cearta-;

d. complement indirect al verbului -cearta-;

e. atribut al substantivului -atentie-.

27. In enuntul -Spre mare, vedeai zburand pescarusii-, cuvintele subliniate au urmatoarele functii sintactice:

a. complement circumstantial de mod + complement direct;

b. complement direct + complement direct;

c. complement direct + subiect;

d. complement indirect + subiect;

e. complement circumstantial de mod + subiect.

28. Numele predicativ nu poate fi exprimat prin:

a. adjectiv propriu-zis;

b. adjectiv pronominal demonstrativ;

c. adverb de mod;

d. numeral cardinal;

e. pronume relativ.

29. In propozitia -In zare se vedeau cosuri fumegand-, cuvantul subliniat are functia sintactica de:

a. atribut verbal;

b. atribut adjectival;

c. atribut adverbial;

d. complement direct;

e. complement circumstantial de mod.

30. Complementul direct poate fi exprimat prin:

a. pronume personal in genitiv;

b. pronume reflexiv in dativ;

c. pronume nehotarat in nominativ;

d. pronume interogativ in acuzativ;

e. pronume relativ in genitiv.

31. Propozitia in care apare un complement indirect este:

a. Meciul contra lor a fost foarte important;

b. S-a oprit in dreptul lor;

c. Dacii au luptat impotriva romanilor;

d. Vantul batea din dreapta lor;

e. Pasarea zburase pe deasupra lor;

32. In propozitia -Mi-e frica de caine-, cuvintele subliniate au urmatoarele functii sintactice:

a. complement direct + complement direct;

b. complement direct + complement indirect;

c. nume predicativ + complement direct;

d. nume predicativ + complement indirect;

e. subiect + complement indirect.

33. Pronumele subliniat din propozitia -Cartea citita de ei imi placuse si mie- are functia sintactica de:

a. atribut pronominal;

b. complement de agent;

c. complement direct;

d. complement indirect;

e. complement circumstantial de mod.

34. In propozitia -Numai cartea de algebra era pe masa din colt-, cuvintele subliniate au urmatoarele functii sintactice:

a. complement direct + complement indirect;

b. complement direct + complement circumstantial de loc;

c. subiect + nume predicativ;

d. subiect + complement indirect;

e. subiect + complement circumstantial de loc.

35. In propozitia -Cei trei se napustisera asupra colegului meu-, substantivul subliniat are functia sintactica de:

a. complement indirect in acuzativ;

b. complement indirect in dativ;

c. complement indirect in genitiv;

d. complement circumstantial de loc in acuzativ;

e. complement circumstantial de mod in acuzativ.

E. Sintaxa frazei:

36. In fraza -Sa nu te bucuri/1 ca ai castigat concursul/2 inseamna/3 sa nu resimti importanta evenimentului/4-, propozitiile subordonate P1, P2 si P4 sunt:

a. subiectiva + completiva directa + completiva directa;

b. subiectiva + completiva indirecta + completiva directa;

c. subiectiva + completiva indirecta + predicativa;

d. subiectiva + subiectiva + predicativa;

e. subiectiva + subiectiva + completiva directa.

37. In fraza -Cui ii place sa deseneze, nu trebuie decat sa se inscrie la Cercul de pictura!- se afla urmatoarele propozitii subordonate:

a. subiectiva + subiectiva + subiectiva;

b. subiectiva + completiva directa + subiectiva;

c. completiva indirecta + completiva indirecta + subiectiva;

d. completive indirecta + completiva directa + subiectiva;

e. completiva indirecta + subiectiva + subiectiva.

38. Locutiunea verbala -a (-i) parea bine- poate fi regenta pentru o subordonata:

a. completiva directa;

b. completiva indirecta;

c. circumstantiala de scop;

d. predicativa;

e. subiectiva.

39. Conjunctia subordonatoare -caci- poate fi element de relatie subordonator numai pentru urmatoarele tipuri de propozitii subordonate:

a. atributive;

b. completive indirecte;

c. circumstantiale de cauza;

d. predicative;

e. subiective.

40. Propozitia subordonata din fraza -Nu e nevoie sa mai vii si tu la cor!- este:

a. atributiva;

b. completiva directa;

c. completiva indirecta.

d. circumstantiala de scop;

e. subiectiva.