Trei din patru angajați nu au asigurările medicale plătite

Aproximativ un milion de persoane din cele 3,4 care lucrează la negru sau la gri în România nu știu că au un contract de muncă pentru care nu se plătesc contribuțiile sociale, titularii neputând beneficia de asigurare medicală sau de pensie, potrivit unui studiu al Blocului Național Sindical (BNS). Conform datelor rezultate din studiu, în România aproximativ 3,4 milioane de persoane sunt ocupate informal ori sunt în sectorul informal, adică lucrează integral sau parțial la negru, în categoria ocupării informale intrând și persoanele ocupate pe cont propriu în agricultură sau în gospodării individuale, dar care nu plătesc taxe și nu realizează schimburi fiscale, a declarat, ieri, într-o conferință de presă, președintele BNS, Dumitru Costin. Din totalul de 3,4 milioane de persoane, aproximativ 1,2 milioane sunt ocupate în sectorul informal. Trei sferturi dintre aceste persoane cred că au contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, însă nu pot prezenta niciun act în acest sens. De asemenea, trei din patru oameni angajați în sectorul informal se așteaptă să aibă asigurări de sănătate și de pensii, însă în realitate aceștia nu vor beneficia de serviciile de securitate socială câtă vreme nu lucrează în sectorul formal. Studiul realizat de BNS relevă și faptul că o cincime dintre persoanele din sectorul informal (din 1,2 milioane) lucrează în sedii amenajate (birouri, fabrici, uzine, magazine, depozite, hoteluri, restaurante, bănci, instituții), de unde reiese că o intervenție fermă din partea instituțiilor de control ar putea reduce sectorul informal cu cel puțin 20%. Potrivit studiului, dacă toți angajații din economia informală ar trece în economia formală, rata ocupării ar crește cu 45%, ajungând de la 58%, în prezent, la 75 de procente, pragul stabilit de Strategia Europa 2020 și asumat de România. Sectorul non-agricol cel mai bine reprezentat în economia informală este cel al construcțiilor. „Se explică în acest mod de ce boom-ul economic din perioada 2003-2008, în bună parte provocat de sectorul imobiliar și de construcții (construcțiile și-au dublat ponderea în formarea PIB în acest interval) nu a condus și la creșterea ocupării“, a precizat Liviu Voinea. Probabilitatea ca tinerii (15-24 ani) și vârstnicii (peste 55 ani) să lucreze în sectorul informal este mai mult decât dublă față de cazul persoanelor de vârstă medie. Portretul robot al angajatului în sectorul informal: bărbat din mediul urban, 55 de ani, nivel scăzut de educație, angajat în construcții, se mai arată în studiu. Persoanele cu nivel scăzut de educație prezintă un risc de aproape 12 ori mai mare de a lucra în informal, în timp ce riscul este cu 73% mai redus pentru absolvenții de învățământ superior. Dacă tinerii mai au opțiunea emigrării, persoanele trecute de 55 ani nu se mai pot readapta în alt mediu și sunt prinse în capcana ocupării în economia informală, a spus economistul Liviu Voinea. În acest context, este necesară gândirea, pentru anumite perioade, a unui sistem mai echitabil de redistribuire, a diminuării polarizării societății. Printre măsurile care ar putea susține acest proces ar fi creșterea salariului minim pe economie care ar reduce stimulentul pentru angajarea în economia informală, a susținut Costin. Pentru salariați și angajatori, reducerea CAS-ului ar putea reprezenta un stimulent semnificativ pentru transferul unei părți importante din economia informală în aceea formală, potrivit liderului BNS. De asemenea, Costin a subliniat că pentru scăderea muncii la negru este nevoie de un sistem modern al pieței muncii, nu de timbre, cum este prevăzut în Legea zilierilor, ci de carduri de informare pentru a ști exact unde, cât, de când și pentru ce salariu lucrează fiecare angajat. Costin a adăugat că și o educație precară duce la acest număr la angajați informal, de aceea este nevoie de alocarea unor sume importante de bani pentru calificare, recalificare, consiliere în piața muncii.