Un abuz costa Primaria Ploiesti doua miliarde de lei

Administratorul Restaurantului Dealu Mare din Ploiesti, Radu Niculescu, a intentat proces Consiliului local si Primariei Ploiesti si, personal, primarului Emil Calota, pentru intarzierea aplicarii legii. Daca va avea castig de cauza, conturile celor acuzati ar putea fi blocate pentru recuperarea unei datorii de aproape doua miliarde de lei.

O hotarare de Guvern ignorata

Scandalul a fost provocat de refuzul primarului Calota si al consilierilor locali de a trece la aplicarea Hotararii de Guvern 505/1998 privind vanzarea spatiilor comerciale aflate in locatie de gestiune. Iata, pe scurt, intreaga poveste. Imediat dupa aparitia hotararii cu pricina, Radu Niculescu, in calitatea sa de administrator al Restaurantului Dealu Mare din Ploiesti, pe care l-a luat in locatie de gestiune inca din 1990, a depus o cerere la Primarie prin care a solicitat cumpararea spatiului respectiv. Conform legii, autoritatile locale erau obligate sa faca imediat o evaluare a imobilului si sa treaca la negocieri. In 1998, o comisie de expertiza a stabilit valoarea spatiului comercial in cauza la 2,6 miliarde de lei. De atunci, cererea administratorului a zacut in arhiva Primariei.

Curtea Suprema de Justitie i-a dat dreptate

Refuzul nejustificat al primarului de atunci, Horia Toma, pozitie adoptata ulterior si de Emil Calota, l-a determinat pe Niculescu sa dea in judecata autoritatile locale. Dar Directia de Impozite si Taxe din cadrul Primariei Ploiesti emite un certificat prin care societatea administratoare este instiintata ca are datorii la bugetul de stat in valoare de 1,2 miliarde de lei, reprezentand rate ale chiriei, cota TVA aferenta, majorari si penalitati de intarziere. -Nu stiu de unde au scos aceasta suma, intrucat eu am platit in fiecare luna Primariei aproape 1.000 de dolari drept chirie. In cei 12 ani de locatie in gestiune, suma pe care am virat-o la bugetul local a ajuns la 107.000 de dolari. Am ajuns pana la Curtea Suprema de Justitie si de fiecare data dreptatea a fost de partea mea-, sustine Niculescu.

Banii contribuabililor se duc pe apa sambetei

Indarjit si mai mult de opozitia autoritatilor locale, Niculescu da in judecata Consiliul local, Primaria si pe Emil Calota personal, cerand daune cominatorii de cinci milioane de lei pe zi. Avand argumente puternice, castiga prima faza a procesului, insa instanta decide contorizarea daunelor incepand cu data de 8 iulie, data sentintei, si nu 2 august 2001, ziua in care procesul initial a fost castigat la CSJ. Urmatorul termen de judecata a fost stabilit pentru 29 august, timpul scurs in acest interval traducandu-se in cresterea datoriei cu alte 150 milioane de lei, suma care va fi platita, evident, din banii contribuabililor.

Primaria, mai presus de lege?

Interesanta este si pozitia Primariei Ploiesti, formulata in recursul prin care a fost atacata decizia instantei de a-i acorda dreptate lui Niculescu. Citam: -Instanta de fond, cu totul nelegal, a dispus obligarea Consiliului local, Primariei si primarului Emil Calota la plata unor daune cominatorii de cinci milioane de lei pe zi pana la incheierea contractului de vanzare-cumparare pentru Dealu Mare-. Asadar, Primaria Ploiesti se considera mai presus de lege. Consecintele acestui razboi ar putea fi dezastruoase pentru autoritatile locale, in frunte cu primarul Emil Calota, avand in vedere suma foarte mare de bani, respectiv doua miliarde de lei, pe care ar putea fi obligate sa o plateasca.

Primarul Calota stie multe, dar spune putine

Asa cum era normal, am dorit sa aflam si pozitia taberei adverse. Primarul Ploiestiului ne-a declarat initial ca nu ne poate furniza prea multe detalii, dupa care a afirmat: -Personal, mi se pare ca instanta a exagerat dand castig de cauza unei persoane care urmeaza sa primeasca daune din banii publici. Este o poveste cu cantec vechi, insa prefer sa nu vorbesc despre asta. Adresati-va serviciului juridic al Primariei-. Dand curs invitatiei primarului Calota, am apelat la juristii municipalitatii, insa si aici am fost refuzati politicos. Motivul invocat este unul clasic, folosit mai ales in situatiile in care presa pune intrebari incomode: pe parcursul derularii procesului nu se poate furniza nici o informatie.