Un nou studiu internațional realizat în șase țări pe un eșantion de peste 2.800 de persoane care poartă proteză dentară totală sau parțială arată că acestea au obiceiul să își curețe protezele folosind peste 10 metode alternative diferite, precum: pastă de dinți, înălbitor de uz casnic, detergent pentru vase și oțet în locul soluțiilor de igienizare specializate.
Rezultatele studiului au fost anunțate în premieră în cadrul unui simpozion desfășurat cu susținerea GSK, la Congresul Asociațiilor Internaționale pentru Cercetare în Stomatologie (IADR) din Cape Town, Africa de Sud.
Studiul s-a bazat pe înregistrarea obiceiurilor de curățare a protezelor dentare ale purtătorilor din cele șase țări. Cercetătorii au concluzionat că cei mai mulți dintre aceștia își curăță protezele dentare folosind pastă de dinți obișnuită, urmată de apă, apă de gură și tablete de curățare a protezei – fie doar una dintre acestea, fie combinându-le.
Studiul evidențiază și alte obiceiuri de igienă necorespunzătoare, precum folosirea săpunului pentru curățarea protezei dentare, pe lângă diverse tipuri de apă de gură sau doar apă. Totodată, pasta de dinți obișnuită și unele tipuri de apă de gură pot deteriora materialul din care este făcută proteza dentară.
Deși mulți dintre cei care poartă proteză dentară o curăță cu pastă de dinți obișnuită, cercetările arată că aceasta nu omoară Candida albicans , o ciupercă care poate cauza purtătorilor de proteze dentare stomatită (afte), precum și alte bacterii asociate cu halenă sau infecții ale gingiilor.
Mai mult, studiul arată că 3 din 10 persoane nu au urmat sau nu au primit recomandarea sau sfatul unui expert în igienă dentară referitor la îngrijirea protezei. Totuși, potrivit unui studiu separat, majoritatea medicilor stomatologi și a specialiștilor în igiena dentară au declarat că cel mai adesea recomandă pacienților soluțiile de curățare specializate pentru întreținerea protezelor dentare.
“Și în România este nevoie de o mai bună informare, pentru că sunt mulți pacienți purtători de proteze mobile care nu și le îngrijesc corespunzător, în ciuda faptului că medicii le recomandă soluțiile moderne de curățare. La pacienții români, fie igiena protezei lipsește, fie o curăță cu ce au prin casă, din cauză că nu sunt informați, nu au posibilități materiale sau sunt reticenți la nou. Pacienții trebuie să știe că obiceiurile greșite și uneori neașteptate pe care le aleg pot să le deterioreze proteza în timp sau pot duce la afecțiuni bucale. Proteza se îngrijește corespunzător materialului din care este făcută și nu se folosește pasta de dinți, apa sau săpunul. Sunt pacienți care odată ce își rezolvă situația protezei, uită de îndatoririle pe care le au pentru igiena și întreținerea acesteia și a cavității bucale. Protezele se curăță cu tablete de igienizare speciale și pentru o mai bună menținere pe câmpul protetic se utilizează ulterior crema adezivă”, a declarat medicul stomatolog Ilie Dorina.
Incidența protezelor dentare la grupa de vârstă de 60 de ani este ridicată. Totodată, se estimează că numărul persoanelor care poartă proteză dentară va crește din ce în ce mai mult, de aceea accesul la informații corecte despre utilizarea și îngrijirea protezelor dentare devine din ce în ce mai important.
La nivel mondial, sunt peste 810 milioane de oameni cu vârsta de peste 60 de ani. Până în anul 2050, numărul acestora va ajunge la 2 miliarde, ceea ce înseamnă 22% din populația lumii. În România, fenomenul îmbătrânirii populației este din ce în ce mai pronunțat, iar statisticile demografice arată creșterea ponderii populației vârstnice. Cele mai recente date arată că în România sunt 4.448.848 de vârstnici de peste 60 de ani.
Cercetările asupra igienei protezei dentare au intrat abia de curând în atenția mediului academic şi industriei. De aceea, până acum, recomandările existente cu privire la protezele dentare totale sau parțiale nu se bazau pe dovezi clare. Totodată, opiniile generale sunt limitate și există diferențe notabile între piețele în curs de dezvoltare și cele dezvoltate, în timp ce complianţa pacientului la recomandările medicale este redusă.
