A murit Neil Armstrong, omul care a făcut primii pași pe Lună

Aterizarea lui Neil Armstrong și a colegului său Buzz Aldrin pe Lună a ținut o planetă întreagă cu sufletul la gură în seara zilei de 20 iulie 1969, când Apollo 11 reușea să aselenizeze pe suprafața astrului care a fascinat omenirea. Celebra replică ”Un pas mic pentru om, un pas uriaș pentru omenire” a marcat evenimentul și a rămas în memoria fiecăruia dintre noi, dezvoltând sentimentul de împlinire științifică și amplificând ambiția de a aspira la mai multe expediții spațiale așa cum de curând, a fost cea de pe Marte, care nu ar fi fost posibilă fără experiența încununată de succes a lui Armstrong.
Astronautul american Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună, a încetat din viață la vârsta de 82 de ani din cauza unor complicații survenite după o operație cardiovasculară, a confirmat sâmbătă familia acestuia, după ce postul de televiziune american NBC News a anunțat vestea morții astronautului, transmite AFP. La 20 iulie 1969, Neil Armstrong și colegul său Buzz Aldrin au devenit primii oamenii care au pus piciorul pe Lună, deschizând astfel porțile unui nou episod științific care, a dus la o evoluție uimitoare a deplasărilor omului în spațiu. Neil Armstrong este „un erou american împotriva voinței lui“, care „și-a servit națiunea cu mândrie, ca pilot de marină, pilot de încercare, apoi astronaut“, se arată într-un comunicat difuzat de familie după deces. Neil Armstrong fusese supus unei intervenții chirurgicale pe cord la începutul lunii, iar decesul a survenit în urma complicațiilor după operație, potrivit NBC News.

”Un pas mic pentru om, un pas uriaș pentru omenire”

Celebrul astronaut s-a născut la 5 august 1930, în Wapakoneta, statul Ohio (nordul SUA). ?ê?£i-a început cariera la NASA, agenția spațială americană, în 1955, pe când avea numai 25 de ani. Ascensiunea lui Neil Armstrong ca astronaut s- a petrecut rapid și la doar 39 de ani a fost însărcinat să conducă prima misiune lunară americană, la bordul capsulei Apollo 11, alături de astronauții Buzz Aldrin și Michael Collins. Acesta a ajuns pe Lună la bordul modulului Eagle în data de 20 iulie 1969 și și-a asigurat locul în istorie declarând, în momentul în care a pășit prima dată pe solul selenar: „Este un pas mic pentru om, un pas uriaș pentru omenire“. Echipajul Apollo 11 își îndeplinise misiunea și aselenizase cu succes pe suprafața lunară. Neil Armstrong și Buzz Aldrin petrecând 2,5 ore cu explorarea acesteia, timp în care cel de-al treilea membru al echipajului lor, Michael Collins, se afla în capsulă pe orbită în jurul Lunii. 600 de milioane de oameni au urmărit în direct aselenizarea și au auzit faimoasa replică a lui Armstrong.
Acest om modest a devenit instant un erou planetar, o figură emblematică a odiseei spațiale. Însă, după revenirea din această misiune, astronautul a vorbit foarte puțin în public, ferindu-se de microfoane și camere de luat vederi și a trăit timp de zeci de ani într-o fermă retrasă din statul Ohio. Tânărul Armstrong a fost fascinat încă din copilărie de avioane. La 15 ani ia cursuri de pilotaj și obține brevetul de pilot un an mai tărziu. Ulterior devine pilot de marină și participă la 78 de misiuni în timpul războiului din Coreea. Armstrong a studiat de asemenea și inginerie aeronautică la Universitatea din Purdue (statul Indiana) și a obținut o diplomă de master în aceeași disciplină la Universitatea California de Sud. În 1955, el devine pilot de încercare și zboară pe 50 de tipuri diferite de avioane. ?ê?£apte ani mai tărziu, este selectat de NASA pentru a fi pregătit ca astronaut. Pentru această agenție guvernamentală a lucrat într-o serie de capacități diferite, inclusiv servind ca pilot de încercare și ca inginer. El a testat mai multe aeronave de mare viteză, inclusiv X-15, care ar putea atinge o viteză maximă de 4.000 de mile pe oră. În martie 1966, efectuează primul său zbor în spațiu, împreună cu astronautul David Scott, pentru misiunea Gemini 8 în care Armstrong a conectat două nave spațiale. Apoi a urmat misiunea Apollo 11 și intrarea lui Neil Armstrong în istorie. Misiunea Apollo 11 a fost și ultimul zbor în spațiu al lui Armstrong. În anul următor i s-a dat o muncă de birou, la departamentul de cer­cetare avansată și tehnologie de la NASA.
În 2006, oficialii NASA au recunoscut că nu reușesc să găsească înregistrările originale ale primei aselanizari, realizate la 20 iulie 1969 de echipajul misiunii Apollo 11. Înregistrările video originale ale primei aselenizari, realizată în urmă cu 43 de ani, au fost șterse iar casetele au fost refolosite pentru a se economisi bani, declarau, în 2009 oficiali NASA. Agentia spațială americană a dat însa publicității, în iulie 2009, un prim film digital al aselenizarii, retușând imaginile neclare ale astronauților Neil Armstrong și Buzz Aldrin în timp ce pășesc pe suprafața Lunii.

Apollo 11 avea 50 la sută șanse de reușită

Printre puținele declarații pe care Neil Armstrong le-a făcut presei, este interviul din luna mai 2012, în care a vorbit în întregime pentru un site australian, despre Apollo 11. În interviul care s-a întins pe parcursul unei ore, Neil Armstrong, a dezvăluit că misiunea Apollo 11 a avut doar 50% șanse de reușită și și-a exprimat regretul că Statele Unite și-au cam pierdut entuziasmul pentru explorarea spațială, scrie guardian.co.uk.  „NASA a fost una dintre instituțiile care i-au motivat cel mai mult pe elevi și studenți să obțină lucruri extraordinare. Din păcate, programul spațial american nu-i mai stimulează pe tineri la fel de mult“, a deplâns cel mai faimos astronaut din lume situația în care a ajuns Agenția Spațială Ameri­cană. Mi­siunea Apollo 11 nu a fost una fără riscuri, dimpotrivă. Deși întoarcerea pe Terra nu părea să creeze probleme, echipa de astronauți se temea de aselenizarea propriu-zisă, care avea doar 50 % șanse de reușită asumându-și toate riscurile pe care necunoscutul li le-ar fi putut scoate în cale. „Cu o lună înainte, consideram că aveam 90% șanse de a ne întoarce în siguranță pe Terra, însă doar 50% șanse de a aseleniza cu succes. Existau foarte multe necunoscute legate de coborârea de pe orbita selenară, astfel încât existau șanse mari ca să fi scăpat ceva din vedere“, și-a amintit Armstrong.

Reacții după moartea lui Armstrong

Neil Armstrong este regretat nu doar de oamenii simpli care i-au urmărit aterizarea pe Lună la televizor în ziua de 20 iulie 1969, ci și de oamenii importanți ai planetei care îi prezintă omagiile și respectul bine cuvenit pentru contribuția inestimabilă pe care a adus-o științei și cercetării spațiale.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, candidatul republican pentru Casa Alba, Mitt Romney, dar și secretarul de stat al Apărării, Leon Panetta au fost printre cei care și-au exprimat regretul pentru moartea astronautului Neil Armstrong. „Neil a fost printre cei mai mari eroi americani – nu doar al vremurilor sale, ci din toate timpurile“, a declarat președintele american Barack Obama, potrivit BBC. Liderul american consideră că Armostrong și ceilalți membri ai Apollo 11 au luat cu ei „aspirațiile unei întregi națiuni“, în 1969, când au pășit pe Lună. „Moștenirea lui Armstrong va dăinui – stârnită de un om care ne-a învățat puterea enormă a unui mic pas“, a mai declarat Obama.
?ê?£i candidatul republican pentru Casa Albă, Mitt Romney, a vorbit despre regretata pierdere a primului om care a pășit pe Luna, afirmând că acesta „și-a ocupat locul în sala eroilor“. „Cu curaj nemăsurat și cu dragoste nelimitată pentru țara sa, a pășit acolo unde niciun om nu mai pășise inainte. Lunii ii va fi dor de primul său fiu al Pământului“, a transmis Romney.
La rândul său, secretarul de stat american al Apărării, Leon Panetta, s-a declarat „întristat“, sâmbătă, când a aflat despre moartea lui Neil Armstrong, „unul dintre cei mai mari eroi ai Americii“.
?ê?£i colegul lui Armstrong din misiunea Apollo 11, Buzz Aldrin și totodată al doilea om care a pășit pe Lună și-a manifestat regretul față de trecerea în neființă a colegului sau. „Am fost îndeajuns de norocos să fiu unul dintre membrii echipajului și să zbor alături de un remarcabil pilot Neil Armstrong“, a spus Aldrin, care a mărturisit că ar fi dorit să aniverseze alături de acesta 50 de ani de la aselenizare, pe 20 iulie 2019.
Primul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, își amintește noaptea în care ”americanii au ajuns pe Lună” și regretă moartea lui Neil Armstrong pe care îl consideră ”primul și cel mai important erou.”. „Despre 1969, îmi amintesc clar că aveam 17 ani și împreună cu părinții am stat pâna la 4 dimineața, când s-a transmis în direct acest eveniment extraordinar pentru întreaga lume. A fost un moment emoționat. A fost un îndemn pentru tineri.“, a spus Prunariu.

Irina Popescu