Băsescu la Chișinău: „Avem un parteneriat de sânge”

?ê?£eful statului Traian Băsescu a declarat ieri cu ocazia vizitei de stat întreprinse la Chișinău că România și Republica Moldova au mai mult decât un parteneriat politic, ci un „parteneriat de sânge“ iar în perioada următoare Bucureștii vor amplifica ajutorul dat Republicii Moldova. Acesta se va materializa pe mai multe planuri, dar cele mai importante vor fi cel politic și cel economic. România va continua să facă un lobby puternic în cancelariile occidentale în vederea sprijinirii parcursului european înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius iar în plan economic va fi accelerată dezvoltarea proiectelor energetice. „Mă bucur că, în sfârșit, se deznoadă proiectul gazoductului Iași-Ungheni. As vrea aici să fac o precizare, pentru că mi s-a părut de multe ori și la oameni politici că au un interes de ce durează atât de mult ce se întâmplă. Un gazoduct este o problema complicată. Nu vreau să vă spun că a trebuit făcută o adaptare a standardelor Republicii Moldova cu cele ale Uniunii Europene pe care noi le utilizăm în momentul de față, a standardelor tehnice, o legislație specifică și o proiectare care vizează subtraversarea Prutului. Nu discutăm de întins o țeavă prin grădină. E vorba de o conductă de gaze. De asemenea, mă bucură faptul că proiectul de interconectare Falciu-Gotesti se va finaliza în luna octombrie a acestui an   vom continua cu celelalte proiecte în așa fel încât Republica Moldova să aibă alternativă, să nu fie dependentă de o singură sursa de import energie electrica și gaze“, a declarat președintele Traian Băsescu. El a ținut să precizeze că, în prezent, România își asigură 80% din consumul de gaze din producție proprie și că este conectată, via Ungaria, la sistemul european de conducte ce transportă gaz. Din aceste rațiuni, România va putea oferi gaz și pentru Republica Moldova în condițiile în care consumul intern al Chișinăului este de circa 15-18 ori mai mic decât cel al României. La rândul sau, liderul de la Chișinău, Nicolae Timofti, a declarat că cei doi au discutat și despre proiectele liniilor de înaltă tensiune Bălți-Suceava; Ungheni-Iași-Straseni și Gotesti-Falciu. În perspectiva apropiată, Băsescu și Timofti au analizat oportunitatea construirii a încă unui pod peste Prut în dreptul localităților Leca din Republica Moldova și Falciu din România.
 
Drum european ireversibil
 
Liderul de la Cotroceni a declarat că pentru Republica Moldova nu există alt drum decât cel european iar actualul guvern a fost mandatat de către popor să pună Chișinăul pe axa capitalelor europene, alte structuri similare nefiind o opțiune pentru această țară. Băsescu a mai spus că în ceea ce privește opțiunea militară a Republicii Moldova, România respectă legea supremă de la Chișinău care stipulează neutralitatea acestei țări. „Nu vreau să vorbesc de alternative. În opinia mea, Republica Moldova nu are alternativă la drumul pe care să și-l aleagă decât drumul european, pentru că nu am constatat în istoria Republicii Moldova altă locație, mă refer la toată istoria acestui pământ, decât cea europeană. Deci, vă pregătiți pentru un mare succes al țării și am venit să fiu alături de dumneavoastră, într-un moment important, să vă asigur că, în continuare, România va rămâne un avocat fără rezerve, repet, fără rezerve în ceea ce privește drumul european al Republicii Moldova, respectând în același timp și opțiunile de neutralitate militară ale Republicii Moldova“, a declarat șeful statului. La rândul său, șeful statului de peste Prut a adăugat că exista o serie de provocări din zonele Transnistriei și a Republicii Autonome Gagauzia din componența Republicii Moldova menite să deraieze drumul european al Chișinăului. „Este vorba de asa-numite societăți civile care fac diferite acțiuni legate de conferințe, seminarii, unde promovează ideea de schimbare a cursului Republicii Moldova către așa-numita uniune Euroasiatică. Eu, după câte cunosc, nu exista încă această uniune. Despre ea se vorbește, dar vreau să vă răspund în felul următor. Provocări pot fi. Singurul fapt că se organizează astfel de acțiuni, eu le consider tot ca acțiuni de provocare. Dar noi o să rezistam prin consecvența noastră, prin promovarea politicii care este determinată de programul de guvernare, care este îndreptat spre integrarea europeană. ?ê?£i o să reușim“, a declarat și Timofti. Cât privește deschiderea României spre Est, promovată recent de guvernul Ponta, șeful statului a declarat că aceasta nu trebuie să îngrijoreze pe nimeni, deoarece politica externă a României nu se va schimba cu nimic referitor la Republica Moldova iar România va rămâne stat membru UE și NATO.
 
Burse mai multe pentru elevi și studenți
 
Tinerii basarabeni care vor să vină la studii în România vor avea în urma acestei întrevederi noi motive de bucurie. Începând de anul școlar viitor, Bucureștii vor acorda cu 10% mai multe burse, ajungându-se astfel la un total de 6.000 de burse oferite la nivel liceal, universitar și post-universitar. Președintele Traian Băsescu a mai spus că tabăra de vară de la Sulina, unde anual mii de copii ai românilor din comunitățile istorice din jurul granițelor, va rămâne deschisă și în acest an și că va merge personal acolo pentru a sta de vorbă cu ei, așa cum face în fiecare an. România a donat recent un milion de volume de literatură în limba română iar cei doi președinți au discutat și despre dezvoltarea mass media de limba română în Republica Moldova. În plan cultural, i-am mulțumit domnului președinte Băsescu pentru donația de carte în valoare de un milion de volume destinate bibliotecilor școlare și raionale, alte biblioteci din Republica Moldova, pentru biserica maramureșeană care a fost instalată la Soroca și pentru cele 5.500 de burse (existente pentru anul în curs -n.red.) de studii acordate elevilor și studenților noștri. De asemenea, am stabilit să rezolvăm cât mai curând pe cale amiabilă problema transmisiunii pe teritoriul Republicii Moldova a Televiziunii publice române, TVR 1“, a declarat președintele Timofti. La orele prânzului, președintele Traian Basescu a depus o coroană de flori la mormântul lui Stefan cel Mare din centrul Chișinăului, acolo unde a fost așteptat de câteva sute de oameni care „cereau unirea cu Țara-mamă“. ?ê?£eful statului a mers în mijlocul lor și a discutat cu ei, acolo unde a fost ovaționat minute în șir și a primit flori.

Corespondență specială de la Chișinău, Mădălin Necșuțu