Clanul Cârpaci, care a pus mâna pe o clădire a Spitalului de Copii Timișoara, are 144 de proprietăți

Familia Cârpaci, care recent a preluat un imobil al Spitalului de Copii Timișoara, este una dintre cele mai bogate familii de romi din oraș, având 144 de proprietăți, majoritatea în zona centrală, autoritățile cerând sprijinul Guvernului în cazul romilor ce au cumpărat sute de clădiri din Timișoara.
Potrivit reprezentanților Primăriei Timișoara, în oraș au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii.
Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Inițial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin amenințări sau șicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub prețul pieței.
Conform presei locale, „romii de catifea“ sau „mafia imobiliară țigănească“ au pornit, imediat după Revoluția din Decembrie 1989, o adevărată „vânătoare de imobile istorice“. Presa a relatat că, având ajutorul unor funcționari din Primărie, romii sau avocații lor au aflat cine sunt moștenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce aflau numele moștenitorilor, romii îi convingeau pe aceștia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reușeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalități, îi obligau pe proprietarii celorlalte apartamente să le vândă la preț redus locuințele, până deveneau proprietari pe întregul imobil, scria presa timișoreană.
Cei care s-au văzut nevoiți să-și vândă locuințele unor familii de romi povesteau că, în miez de noapte, se trezeau cu bătăi în ușă, cu inundații în casă sau chiar cu excremente pe ușa de la intrarea în locuință, iar în unele cazuri erau amenințați sau îmbrânciți.
Presa locală a relatat deseori despre Ionelaș Cârpaci și Vișinel Stancu ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogățit în timpul administrației fostului primar al Timișoarei Ghorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul orașului, în urma unor retrocedări.
Contactat de corespondentul Mediafax, fostul primar al Timișoarei Gheorghe Ciuhandu a spus că de-a lungul anilor a făcut anchete interne în Primărie, având plângeri că unii funcționari i-au ajutat pe romi să intre în proprietatea unor imobile istorice, dar că nu a obținut niciodată suficiente dovezi pentru a-i sancționa.
Ciuhandu acuză că „foarte multe falsuri“ în acte au fost făcute de funcționarii de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu complicitatea unor notari sau avocați care au lucrat „mână în mână“.
„Au fost hotărâri judecătorești prin care s-au retrocedat imobile către foștii proprietari și ăștia au vândut mai departe romilor. Instanțele nu aveau cum să retrocedeze direct familiilor de romi pentru că acestea nu aveau proprietăți. Majoritatea cazurilor au ajuns, în final, la romi și ei s-au intabulat. Primăria Timișoara a apărat interesele statului, mai ales în cazul spitalelor, fiind instituții publice și cu un regim mai special. Proprietarii, neprimindu-le imediat, intrau pe cale judecătorească în instanțe și le câștigau. În situațiile de acest gen, noi eram chiriași. Aceeași situație era la fostul Spital de Oncologie, care a fost retrocedat fostului proprietar, care apoi a vândut clădirea unei familii de romi. Eu cred, și aceasta este părerea mea personală, că au lucrat mână în mână diverși: notari, avocați, instanțe“, afirmă fostul primar.

Autoritățile locale cer ajutor de la Guvern

Viceprimarul Timișoarei Traian Stoia a declarat corespondentului Mediafax  că Primăria verifică acum modul în care mai mulți romi au ajuns să fie proprietari ai unor case istorice, în acest sens autoritățile cerând ajutor de la Guvern.
„Nu este vorba neapărat numai de romi, ci de casele care s-au luat și nu s-a respectat legea. Sunt clădiri luate și de blonzi cu ochi albaștri. Romii au luat cât au putut, samsarii au luat ce au putut. Romii au ocupat zona centrală, clădiri de importanță istorică, de multe ori au intrat în ele cumpărând un apartament la subsol și demisol, apoi au cumpărat apartamentele la prețuri total nerealiste, prin diferite metode. Noi continuăm ce am început. Facem controale și așteptăm rezultate. De altfel, fac controale de șapte-opt luni, să văd cum au intrat în posesie. Controalele le facem cu sprijinul celor din Primărie, am cerut inclusiv Secreta­riatului General al Guvernului și avem sprijin de la cel mai înalt nivel“, a declarat viceprimarul Traian Stoia.

Un clan și 144 de proprietăți

Una dintre cele mai bogate familii de romi din Timișoara este familia de Cârpaci. Potrivit unui document al Direcției Județene de Finanțe Timiș,  familia Cârpaci are 144 de proprietăți, majoritatea în zona centrală a orașului, pe bulevardele C.D. Loga, Take Ionescu și Mihai Viteazu, pe Calea Dorobanților și Splaiul Tudor Vladimirescu, dar și pe strada Mihai Eminescu.
Astfel, Vladimir Cârpaci, zis „Pipi“, care la începutul lunii noiembrie a evacuat Secția de Pneumologie și Laboratorul Spitalului de Copii din Timișoara, are nu mai puțin de 37 de proprietăți în Timișoara. El are 19 clădiri de locuit, 17 terenuri intravilane, un garaj și 14 parcări. Bărbatul, în vârstă de 38 de ani, are proprietăți pe bulevardul Mihai Eminescu, pe strada Cluj, pe strada Paris, pe Splaiul Tudor Vladimirescu și pe Calea Dorobanților.
„Clanul“ Cârpaci cuprinde mai multe familii purtând același nume și chiar membri cu prenume identice, iar aceștia au în total 144 de proprietăți în Timișoara – vile, case, apartamente, terenuri, garaje și diferite spații.

Casa Muhle, intrată tot în proprietatea romilor, scoasă la vânzare cu două milioane de euro

Casa Muhle a fost construită în secolul al XIX-lea și a aparținut florarului Wilhelm Muhle, cel care a creat primul soi de trandafir românesc, fiind considerată una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din municipiu, care a ajuns însă o ruină.
La începutul anilor 2000, clădirea monument istoric a fost cumpărată de familia de romi Stancu, care a început diverse „lucrări de restaurații, reparații generale, modificări interioare și exterioare prin consolidări“, potrivit autorizației emise de Primăria Timișoara. În luna mai 2012, lucrările făcute de romi la Casa Muhle au fost sistate de autoritățile locale deoarece proprietarul a demolat acoperișul, deși nu avea autorizație.
În evidența fiscală apare cu domiciliul pe bulevardul Mihai Viteazu nr. 3, acolo unde se află Casa Muhle, Mirela Stanca, în vârstă de 43 de ani. În luna septembrie, aceasta a făcut o ofertă Primăriei Timișoara de vânzare a Casei Muhle, ea cerând două milioane de euro, în timp ce autoritățile locale au spus că ar putea oferi între 250.000 și 500.000 de euro.
„Consiliul Județean Timiș nu e interesat. Primăria e interesată să recupereze acest monument, dar la un preț real, stabilit de evaluatori. Proprietarii cer acum două milioane de euro“, declara viceprimarul Timișoarei Traian Stoia., care consideră că imobilul nu valorează mai mult de 500.000 de euro, cu atât mai mult cu cât se află într-o stare avansată de degradare.
De-a lungul timpului, sute de timișoreni au protestat în fața Casei Muhle, legând panglici albe pe gardul clădirii și afișând o pancartă pe care scria: „Salvați Casa Muhle“. Ei au cerut transformarea Casei Muhle în casă memorială.

Clădiri în care funcționează spitale ori clinici, ajunse  în posesia romilor

Potrivit reprezentanților Primăriei Timișoara, după ce în 1 noiembrie a fost evacuată secția de Pneumologie a Spitalului de Copii și Laboratorul, pentru alte clădiri în care funcționează clinici sau spitale se plătesc chirii.
Astfel, pentru sediul de pe bulevardul Revoluției 1989 nr. 12, unde funcționează clinica ORL, Tribunalul Timiș a decis ca unitatea sanitară să rămână acolo până în anul 2014 dacă plătește o chirie modică.
Pentru Clinica de Balneofizioterapie a Spitalului Municipal de pe bulevardul C.D. Loga nr. 42-44, Primăria încă se judecă cu proprietarii. Pentru că dosarul este nesoluționat, municipalitatea nu plătește chirie, dar dacă va pierde, există posibilitatea să plătească retroactiv, precum și daune de judecată.
Ambulatoriul Spitalului Municipal de pe strada Mugurilor nr. 1-3 îi aparține fiicei lui Vișinel Stanca, iar Secția de Oftalmologie a Spitalului Municipal a fost revendicată de Direcția de Culte. Spitalul funcționează acum cu chirie.
?ê?£i terenul pe care se află Secția de Neuropsihiatrie Infantilă de pe strada Corbului nr. 3 a fost revendicat de fostul proprietar.
Totodată, nu se știe deocamdată care va fi soarta corpului de clădire al Spitalului de Copii care adăpostește acum Clinica de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică, clădire aflată deocamdată în litigiu, deoarece unitatea medicală se află în proces cu proprietarii.

Olga Dumitrescu