Echinocțiul de primăvară, sau debutul primăverii astronomice, este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică. În principiu, acest lucru se întâmplă în jurul datei de 21 martie și marchează momentul în care durata zilei este aceeași cu cea a nopții. Nu același lucru se întâmplă în ambele emisfere ale globului. Dacă în emisfera nordică este momentul echinocțiului de primăvară, în cea sudică va avea loc echinocțiul de toamnă. Echinocțiul de primăvară și cel de toamnă, solstițiul de vară și cel de iarnă au fost fixate de preoții mesopotamieni pentru marcarea granițelor anotimpurilor. Conform Observatorului astronomic "Amiral Vasile Ursuleanu", anul acesta primăvara astronomică a venit ieri, la ora 20.26, odată cu intrarea Soarelui în semnul zodiacal al Berbecului. Cu toate acestea, din punct de vedere calendaristic și meteorologic, primăvara a venit deja. Primăvara astronomică durează 92,75 zile. În fiecare an, odată cu echinocțiul de primăvară se sărbătorește și "Ziua cocoșului". În calendarul popular, Anul Nou Agrar începe la echinocțiul de primăvară. În această zi, în Imperiul Roman aveau loc celebrări dedicate lui Attis (iubitul lui Cybelle, zeița fertilității) care murea și învia în fiecare an în perioada echinocțiului. Vechile religii europene practicau sacrificiile rituale umane în acest moment considerat ca unul al deschiderii Porților Cerului și ale Iadului, când comorile ard și morții bântuie, iar strămoșii noștri daci își trimiteau solii în suliți la Zamolxe cu acest prilej.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
