Romania deţine cea mai mică densitate de drumuri dintre statele comunitare, precum şi cei mai puţini kilometri de autostradă din întreaga Europă. În timp ce Romania nu are decat 264 de km de autostradă, în Germania reţeaua de autobandă măsoară 9.000 de km, iar Portugalia, stat care are 40% din suprafaţa ţării nostre, este posesoarea unei reţele de 1.500 de kilometri. În ce priveşte densitatea reţelei de drumuri, acesta indică 33,5 km la 100 de km pătraţi, adică cele mai scăzute valori dintre ţările UE. În medie, în ultimii 16 ani, s-au construit aproximativ 150 km de autostradă, ceea ce înseamnă mai puţin de 10 km pe an. Ritmul lent în care s-au construit autostrăzile a fost motivat de către autorităţi prin faptul că lucrările s-au făcut din banii de la bugetul ministerului. Acum, că bani există, a apărut o altă problemă – lipsa personalului.
-Exista boli care se cronicizează, cum ar fi capacitatea administrativă precară. E o criză de resurse umane, de specialişti, care, de cele mai multe ori pleacă spre companii, a declarat recent Septimiu Buzaşu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
30 milioane euro/km
De parcă nu ne-ar fi ajuns ritmul -alert- în care se construieşte, costurile pe kilometrul de autostradă sunt la noi în ţară duble faţă de cele din Polonia şi Ungaria, relevă raportul sectorial al Societăţii Academice din Romania. Astfel, cele mai dificile porţiuni de autostradă pot ajunge şi la costuri de 30 milioane de euro pentru fiecare kilometru. Potrivit SAR, aceste valori sunt justificate de variaţiile extreme de temperatură, relieful dificil, precum şi terenurile scumpe. Pe de altă parte, Septimiu Buzaşu, spune că alt motiv pentru care lucrările de autostradă sunt atat de costisitoare este reprezentat de faptul că -preţurile mari ar putea fi puse pe fondul crizei de resurse umane şi pe costurile materiale ridicate-, însă recunoaşte că -undeva există cheltuieli ascunse-, deoarece -aceste costuri de referinţă sunt din anii *90-. Potrivit raportului SAR, şi costurile de întreţinere a infrastructurii din Romania sunt mai mari decat în ţările din jur, iar aceste cheltuieli ar putea fi reduse cu aproximativ 40 de procente prin întreţinerea riguroasă a drumurilor şi prin concurenţă mai mare pe aceste contracte.
Alt proiect…
În ciuda faptului că, fizic, proiectele de infrastructură rutieră înaintează cu viteza melcului, acestea prind contur, dar pe hartie. Astfel, reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale au prezentat săptămana acesta viitorul traseu al autostrăzii est-vest ce va lega Iaşiul de Targu Mureş. Instituţia a afirmat că autostrada Iaşi-Târgu Mureş va avea o lungime de aproximativ 320 de kilometri, în funcţie de subvarianta aleasă pentru ruta Targu Mureş-Ditrău şi cea de ocolire a Iaşiului. Potrivit autorităţilor, au fost analizate trei variante. Prima variantă vizează ruta Targu Mureş – Sovata – Gheorghieni – Cheile Bicazului – Piatra Neamţ – Targu Frumos – Iaşi. Varianta a doua merge prin Targu Mureş – Reghin – Topliţa – Borsec – Tulgheş – Poiana Largului – Targu Neamţ – Targu Frumos – Iaşi. O altă variantă este Targu Mureş – Ditrău – Tulgheş – Poiana Largului – Targu Neamţ – Targu Frumos – Iaşi, care a şi fost aleasă spre finalizare. -Dacă vom reuşi astfel să demarăm licitaţiile, construcţia autostrăzii ar putea începe în prima parte a anului 2009-, au afirmat reprezentanţii CNADNR.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
