Sindicatul National al Vamilor -Unirea-, mijloc de lupta impotriva fraudelor

Peste 30% din veniturile bugetului national, realizate de functionarii autoritatii vamale

Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) are 4.590 de salariati, din care aproximativ 4.300 sunt functionari publici. Activitatea este structurata pe trei niveluri de organizare: aparatul central, cu rol de coordonare metodologica si control pentru directiile regionale si birourile vamale; directiile regionale vamale, in numar de 10, grupand din punct de vedere geografic birourile vamale din mai multe judete – au rolul de a coordona activitatea birourilor vamale din subordine si sunt conduse de un director; birourile vamale – structurile teritoriale de baza in incasarea taxelor si impozitelor la bugetul de stat. Birourile vamale pot fi de frontiera – in toate punctele de trecere a frontierei (terestre, aeriene, fluviala, maritima) sau de interior – in toate resedintele de judet.

Acestea sunt structurate in Compartiment control documentar – care efectueaza controlul din punct de vedere documentar al marfurilor supuse vamuirii; Compartiment control fizic – efectueaza controlul fizic al marfurilor supuse vamuirii; Compartiment informatizare – gestioneaza procesul de informatizare; Compartiment financiar-contabil.

Din cadrul acestor structuri, cei care intra in contact direct cu contribuabilul sunt functionarii din cadrul birourilor vamale si cei ai Directiei de supraveghere si control, care, prin structurile regionale, este singura care isi desfasoara activitatea pe intreg teritoriul Romaniei, efectuand inclusiv controale ulterioare la sediul agentilor economici.

Conform reglementarilor legale, de intreaga activitate a ANV raspunde directorul general al acesteia. Colectarea a 30% din veniturile bugetului national este realizata de catre functionarii autoritatii vamale.

Un functionar al autoritatii vamale aduce in medie la bugetul national 20 miliarde de lei/an, fiind platit pentru acest lucru cu un salariu mediu net de aproximativ 3.500.000 de lei. De exemplu, Vama Sibiu incaseaza lunar 145 miliarde de lei, cu 22 de functionari, fiecare trebuind sa -raspunda- de cel putin 6,5 miliarde de lei lunar. Vama Timisoara incaseaza aproximativ 250 miliarde de lei lunar, cu 35 de functionari.

Toate birourile vamale sunt subdimensionate ca numar de functionari publici, ca de altfel intreaga institutie, ceea ce face ca de fiecare data functionarii sa desfasoare activitati peste durata normala de lucru, pentru a nu perturba activitatea de import-export. Tot din acest motiv, posibilitatea de a gresi in timpul activitatii, fara rea-vointa, in conditiile maririi activitatilor de import-export, ca numar de functionari, este foarte mare, iar de cele mai multe ori, datorita faptului ca se numeste -vames- si este catalogat ca fiind -corupt-, inainte de a fi judecat, greselile sunt catalogate ca fiind infractiuni, iar politia incearca sa faca un titlu de glorie anuntand opiniei publice ca o mare realizare punerea unui vames sub acuzare. In procesul tehnologic de prelucrare a datelor, calculare a taxelor si impozitelor se poate gresi si tocmai din acest motiv legiuitorul a introdus posibilitatea recuperarii taxelor si impozitelor in urma unui control ulterior. Incercarea de interpretare cu rea-vointa a greselilor normale in timpul activitatii a devenit o obisnuinta doar pentru ca un functionar al autoritatii vamale este condamnat de opinia publica inainte de a fi judecat sau de a se apara.

Aceasta aureola negativa a fost creata si din cauza unor colegi certati cu morala, bunul simt, sustinuti pentru a-i sfida pe ceilalti colegi de catre -sefi- vremelnici ai institutiei.

Majoritatea functionarilor autoritatii vamale la toate nivelurile organizatorice, central, regional si local, sunt oameni de calitate, care incearca sa-si faca datoria, insa nu sunt respectati, asa cum se cuvine, pentru acest efort de a suplini subevaluarea numarului de functionari si marile probleme privind dotarile necesare desfasurarii activitatii.

Atragem, de asemenea, atentia ca tocmai cei care nu fac cinste (in cele mai multe cazuri) numelui de functionar public in cadrul autoritatii vamale, prin mod de comportament sau morala, sunt sustinuti de catre conduceri in dispretul si desconsiderarea celorlalti colegi. Se asteapta cu rabdare introducerea unui sistem al valorilor care sa imbunatateasca relatiile in cadrul institutiei.

Conducerile succesive ale ANV s-au intrecut in abuzuri

Organizarea Sindicatului National al Vamilor -Unirea- s-a pliat pe structura Autoritatii Nationale a Vamilor. In fiecare birou vamal s-au infiintat grupe sindicale reprezentate de un lider de sindicat.

Grupele sindicate din cadrul unei directii regionale vamale constituie un nucleu zonal care este coordonat de un lider zonal. La nivel central, conducerea este asigurata de catre Biroul Executiv, care coordoneaza activitatea nucleelor zonale si reprezinta membrii de sindicat in relatia cu administratia. Faptul ca functionarii autoritatii vamale aveau nevoie de o structura sindicala care sa-i reprezinte a fost dovedit in 1996 cand, imediat dupa ce a aparut ideea unui sindicat, majoritatea functionarilor au aderat la aceasta structura.

Faptul ca functionarii autoritatii vamale au aderat foarte rapid la sindicat pentru a fi reprezentati dovedeste ca exista o frustrare si o nemultumire foarte mare fata de tratamentul aplicat functionarilor atat de catre conducerile succesive ale institutiei, cat si de clasa politica, politie, procuratura, mass-media. Prin actiunile desfasurate s-a reusit adoptarea statutului personalului vamal in 1998, cu o noua grila de salarizare, care a introdus noi principii de salarizare si stimulare. Prin noua lege s-a incercat prevenirea unora dintre abuzurile la care erau supusi functionarii autoritatii vamale si crearea unui cadru mai clar de sanctionare, evaluare, angajare etc. Pe parcursul celor sapte ani de la infiintare, una dintre problemele cele mai grave cu care ne-am confruntat a fost calitatea celor care au condus autoritatea, care au incercat in permanenta sa se disculpe prin introducerea tezelor prin care numai subordonatii erau vinovati de esecurile institutiei. S-a promovat instabilitatea in functiile de conducere, peste 75% dintre cei care conduc in teritoriu birourile vamale au statut de provizorat de peste trei ani, incalcand toate prevederile legale in materie. Echiparea functionarilor se face cu intarziere, depasind termenele de echipare, ceea ce creeaza imaginea unui sistem neingrijit, echipat pe apucate, creand in randul functionarilor autoritatii vamale un sentiment de lehamite.

Toate aceste elemente, la care se adauga actiuni de control comandate, intimidari ale functionarilor prin sanctiuni nereale, acordarea de stimulente in functie de simpatii, si nu in functie de realizari, sunt problemele la care trebuie sa raspunda structura sindicala.

ANV a fost folosita pentru a-si crea o imagine proprie de incompatibili, incercand astfel sa-si faca debutul in viata politica printr-o imagine pozitiva. In fapt, realitatile sunt de maniera urmatoare: functionarii autoritatii actioneaza la modul in care este comandata institutia. Cei care au condus-o si o conduc au introdus abuzurile prin detasari, marginalizari ale unor functionari publici, concursuri pentru ocuparea functiilor de conducere aranjate, avansari pe criterii clientelare, care au agravat situatia institutiei in timp, fiind macinate de profunde probleme interne. Conducerea institutiei nu a practicat o relatie de transparenta decizionala, de promovare a valorilor, determinand functionarii publici valorosi sa paraseasca institutia.

Lipsa de incredere in moralitatea conducerilor si a crearii unui sistem eficient au facut sa mareasca atentia colegilor nostri din vami, incercand prin orice mijloace sa se acopere de hartii in activitatea pe care o desfasoara, marind birocratia din teama de a nu le fi interpretate documentele si trasi la raspundere pe nedrept, atat de catre propria conducere, cat si de alte organe ale statului. Fata de toate provocarile acestea, conducerea sindicatului a facut o strategie cu caracter permanent, prin care se incearca, prin demersuri sindicale, sa atragem atentia asupra nivelului salarizarii, sa incercam influentarea actelor normative guvernamentale, astfel incat sa micsoram cat mai mult posibilitatea de a abuza in functia pe care o detine seful institutiei, crearea unui parteneriat foarte puternic cu o casa de avocati care sa ne reprezinte.

Concomitent, punctual monitorizam actiunile conducerilor administrative la nivelul ANV, cu rabdare, incercand un dialog constructiv, solicitand transparenta si consultarea conform legii.

De mai multi ani suntem priviti fara respect, marginalizati, conducerile administrative incercand in cateva randuri dezmembrarea sindicatului prin masuri de forta.

Dupa fiecare schimbare a conducerii ANV si o monitorizare atenta a modului in care sunt tratati functionarii publici, a modului in care este respectata legea si drepturile functionarilor autoritatii vamale, incepem sa facem demersurile necesare pentru intrarea in normalitate prin documente oficiale, aducand si la cunostinta opiniei publice situatia si motivele demersurilor noastre. Speram ca in timp sa reusim sa castigam increderea colegilor nostri, astfel incat sa aiba curajul ca, alaturi de noi, de avocatii pe care ii avem, sa lupte cu toate tarele institutiei, dar mai ales cu egoismul celor care o conduc vremelnic, folosindu-se de institutie pentru propriile interese, fara sa le pese de ceea ce lasa in urma lor (colective dezbinate, lupte interne pentru functiile de conducere, o institutie si colective fara speranta de normalitate). Consideram ca si conducerea sindicatului este vinovata, deoarece nu contraataca mult mai ferm, cu toate armele care le are la dispozitie, pentru a forta limitarea abuzurilor.

Politistii de frontiera – -supercontrolorii granitelor-

Principalele institutii publice care isi desfasoara activitatea in cadrul punctelor de trecere a frontierei sunt Politia de Frontiera si Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV). Activitatea acestora si a celorlalte institutii in punctele de frontiera este reglementata de Legea nr. 243/2002 privind frontiera de stat si prin Normele metodologice de aplicare a acestei legi.

Diferenta majora intre activitatile celor doua institutii, intalnita in toate tarile Uniunii Europene, este data de faptul ca Politia de Frontiera efectueaza controlul documentelor privind identitatea persoanelor, fiind un organ care protejeaza frontiera de stat, iar autoritatea vamala efectueaza controlul din punct de vedere vamal al mijloacelor de transport, al bunurilor apartinand persoanelor fizice, al marfurilor si al documentelor care le insotesc, colectand taxe si impozite, fiind un organ fiscal.

Daca ANV respecta prevederile conventiilor internationale si are atributiile care ii sunt conferite prin lege, Politia de Frontiera incearca sa arate ca sunt buni la toate, mostenind mentalitatea fostei militii, suprapunand activitatile distincte ale celor doua institutii prin amestecul politiei in controlul bunurilor, impunand taxe si impozite care, de foarte multe ori, nu sunt prevazute in lege.

Aceasta suprapunere a sarcinilor creeaza persoanelor straine care intra si ies din Romania senzatia unui stat politienesc, dictatorial, in care i se poate intampla orice. Amestecul politiei in colectarea taxelor si impozitelor, precum si a controlului bunurilor creeaza confuzie in randul agentilor economici, in randul turistilor, persoanele straine ramanand profund marcate cand vad ca, dupa ce au trecut frontiera de stat si au intrat in Romania, la toate colturile in interiorul tarii apar organe ale Politiei de Frontiera inarmate, dand senzatia unei tari sub ocupatie, in care nu s-a schimbat nimic de la caderea regimului comunist.

O alta divergenta apare prin intrecerea pe care au lansat-o cei din Politia de Frontiera, care in permanenta anunta capturi de bunuri sau confiscari, cu toate ca nu au atributii in acest sens, numai pentru imagine, minimalizand faptul ca vamesii a facut capturile, fiind in aria lor de competenta. Amestecul Politiei de Frontiera in activitatea autoritatii vamale creeaza blocari ale frontierei, stationari inutile.

Aceasta stare de confuzie generala, in care atributiile sunt suprapuse, creeaza mari probleme in a-i identifica pe cei care gresesc, aspectele negative contabilizandu-se numai in dreptul functionarilor publici ai autoritatii vamale, reprezentantii Politiei de Frontiera pasand responsabilitatea si declarand ca ei se ocupa doar de persoane si pasapoarte. Aceasta duplicitate a Politiei de Frontiera creeaza nemultumire in randul functionarilor publici ai ANV.

Biroul Executiv al Sindicatului -Unirea- considera ca aparitiile permanente in fata opiniei publice pentru a prezenta tot felul de realizari in activitate, pentru care statul roman te plateste si in fapt acesta este rolul institutiei, dovedeste o teama ascunsa de a nu fi descoperit in fapt ca activitatea nu este de cea mai buna calitate.

Credem ca activitatea organelor de control abilitate de stat trebuie sa fie corecta, permanenta, cu rezultate contabilizate la bugetul statului.

Teama de a nu fi demascata ineficienta celor 18.000 de politisti de frontiera, in comparatie cu 4.590 de functionari ai autoritatii vamale, ii face sa se agate cu disperare de imaginea publica pozitiva in detrimentul functionarilor autoritatii vamale, chiar daca in practica este invers, pentru a-si putea mentine un aparat atat de costisitor pentru bugetul statului (salariile politistilor de frontiera sunt cel putin duble fata de ale functionarilor autoritatii vamale).

In toate tarile civilizate, aparatul fiscal este mult mai puternic si mai numeros decat aparatul represiv, insa la noi raporturile sunt inversate. Vom milita in continuare pentru o delimitare a atributiilor celor doua institutii, pentru o mai mare eficienta si marirea numarului de functionari ai autoritatii vamale pentru a putea intari controlul ulterior, asa cum prevad normele europene.

Credem ca, din cauza preocuparii exagerate de a face alte activitati decat cele pentru care a fost infiintata, Politia de Frontiera a omis sa-si desfasoare propria activitate si nu putem sa nu ne intrebam cum au ajuns cersetorii din tara, fara documente, in toate tarile europene? De ce au luat masura supracontrolului politistii de frontiera austrieci pentru toate autocarele romanesti daca activitatea politiei de frontiera este atat de buna? Cum au ajuns proxenetii sa scoata fetele din tara, fiind o adevarata tragedie traficul cu fiinte vii?

Curier juridic

Stimati functionari publici, daca aveti nevoie de consiliere si de sfaturi competente, saptamanal, Departamentul Juridic al USFPR va va furniza, prin intermediul acestei pagini, raspunsuri competente la intrebarile dumneavoastra. Puteti sa ne adresati intrebarile in scris, pe adresa Uniunii – Str. Matei Millo, nr. 13, sector 1, Bucuresti, prin fax la numarul 021-3142889, sau prin e-mail la adresa [email protected].

Astazi, va prezentam un raspuns la o scrisoare, raspuns ce poate fi util si altor functionari publici aflati in situatii similare.

-Va rog sa precizati daca, o data cu aparitia Legii nr. 161/2003, functionarii publici membri de sindicat pot participa ca membri in cadrul Consiliilor Consultative ale Caselor Judetene de Asigurari Sociale sau ale Caselor Judetene de Pensii.- (N.A., Baia Mare)

Raspuns: Ne-am interesat pentru dumneavoastra la Agentia Nationala a Functionarilor Publici si am primit urmatorul raspuns. In vederea aplicarii unitare a dispozitiilor Legii nr. 161/2003, va aducem la cunostinta faptul ca, in conformitate cu prevederile art. 94, alin. (2), lit. c) din Titlul IV privind conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice din legea mai sus mentionata, functionarii publici nu pot detine alte functii si nu pot desfasura activitati, remunerate sau neremunerate, in cadrul regiilor autonome, societatilor comerciale sau altor unitati cu scop lucrativ din sectorul public si privat, in cadrul unei asociatii familiale sau ca persoana fizica autorizata.

Art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 prevede in mod expres care sunt activitatile ce implica exercitarea prerogativelor de putere publica, corespunzatoare functiei publice, iar printre aceste activitati este prevazuta la lit. g) a acestui articol si reprezentarea intereselor autoritatilor sau institutiei publice in raportul acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau de drept privat, din tara sau strainatate, in limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice.

Avand in vedere prevederile mai sus invocate, participarea in organismele legale, in desfasurarea activitatii de reprezentare prevazuta de art. 2, alin. (3), lit. g) din Legea 188/1999, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 161/2003, poate fi admisibila cu respectarea principiului suprematiei interesului public in urmatoarele conditii:

– autoritatea sau institutia publica din administratia publica centrala sau locala, in cadrul careia isi desfasoara activitatea functionarul public in cauza, are dreptul/obligatia de a face parte din asemenea organisme prin desemnarea unor reprezentanti in cadrul acestor entitati potrivit legislatiei aplicabile autoritatii sau institutiei publice respective sau a altor prevederi legale exprese;

– reprezentarea intereselor autoritatilor sau institutiei publice este prevazuta ca activitate corespunzatoare functiei publice detinute sau ca atributie delegata, potrivit art. 43, alin. (1) teza finala din Legea nr. 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare, in ambele cazuri cu specificarea limitelor de competenta stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei care a delegat dreptul de reprezentare.

Starea de incompatibilitate nu opereaza in situatiile mai sus mentionate, deoarece, tocmai in calitate de functionari publici, persoanele respective indeplinesc o activitate care presupune exercitarea prerogativelor de putere publica, asa cum reiese din art. 2, alin (3), lit. g) din Legea 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta activitate de reprezentare face parte din sarcinile lor de serviciu, nu este exterioara functiei publice, iar calitatea astfel dobandita nu este incompatibila cu cea de functionar public.

Potrivit art. 12 din Statutul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, directorii executivi ai Agentiilor Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt sprijiniti de un Consiliu Consultativ, format din 15 membri, reprezentand autoritatile publice locale, organizatiile sindicale si asociatiile patronale.

Deoarece reprezentantii sindicali in Consiliul Consultativ, la care dumneavoastra faceti referire, sunt numiti de organizatiile sindicale, apreciem ca aceasta reprezentare nu se inscrie in situatia mentionata anterior (art. 2, alin. (3), lit. g) din Legea nr. 188/1999, cu modificarile si completarile ulterioare).