Traficul de fiinte umane in Romania

In cadrul unei recente reuniuni sub egida UE privind traficul de fiinte umane, desfasurata recent la Bruxelles, participantii au dat publicitatii o declaratie in care se subliniaza ca, intre delictele comise in cadrul crimei organizate, traficul cu carne vie se extinde cu cea mai mare rapiditate. Organizatia Internationala pentru Migratii (OIM) a facut cunoscut ca majoritatea femeilor care sunt aduse ilegal in Europa si constranse apoi sa se prostitueze provin din Albania, Bulgaria, Romania si Republica Moldova. Directorul OIM a subliniat necesitatea unei mai bune cooperari intre fortele de politie din Europa, pentru lichidarea retelelor de trafic ilegal cu fiinte umane. Romania se numara, asadar, printre principalele furnizoare de fiinte umane care fac obiectul acestui trafic. Este vorba, in special, de femei, indeobste momite cu slujbe banoase in Occident, dar vandute, dupa trecerea granitei, unor pesti care le obliga sa se prostitueze. Traficul cu fiinte umane priveste insa si minorii cateodata, desi in cazuri izolate, copii, care, uneori la adapostul unor documente falsificate, sunt trecuti de granita si apoi li se pierde urma.

Uneori mii de femei si copii din Romania devin victime ale traficului de fiinte umane. Diferenta dintre prostitutie si trafic este aceea ca nu exista nici consens, nici plata pentru prostitutie. La nivel european, peste 3.000 de persoane devin victime in fiecare an ale acestei forme de sclavie. Pentru a intelege si mai bine acest fenomen sa precizam ca traficul se desfasoara in mai multe etape, in care sunt asociate diverse infractiuni: recrutarea, transportul, trecerea frontierei, vanzare, exploatarea sexuala in regim de sclavie. Lovirea si vatamarea corporala, omorul, amenintarea si santajul, sechestrarea si rapirea, violul si prostitutia fortata sunt faptele penale in baza carora se construiesc si supravietuiesc retelele de trafic. Falsul si uzul de fals, inselaciunea, darea si luarea de mita, trecerea frauduloasa a frontierei sunt infractiuni care le completeaza pe cele mentionate deja.

Asadar, ceea ce deosebeste traficul de fiinte umane de prostitutie este absenta acordului si organizarea lui in retele transnationale. Victimele sunt, de regula, fete si femei cu varsta intre 14 si 33 de ani, ademenite cu promisiuni false privind obtinerea unor locuri de munca onorabile in tari occidentale, pentru salarii atractive, precum: ingrijitoare, baby-sitter, ospatarite, barman, dansatoare. Ele sunt vandute de cei care le racoleaza, chiar mai inainte de a fi scoase peste granita pentru cateva mii de euro. Imediat dupa trecerea frontierei le sunt retinute pasaportul si restul actelor de identitate, taindu-li-se orice posibilitate de a lua legatura cu familia sau prietenii. Practic, din acel moment, ele devin proprietatea unor patroni de bordeluri si cluburi ilegale, in special din zona Balcanilor, dupa cum arata un studiu intocmit de OIM. Ofiterul de presa al OIM in Romania, Cristian Ionescu, ne-a declarat ca 60% dintre victimele pe care noi le-am ajutat provin din fosta Republica Iugoslava a Macedoniei si Bosnia-Hertegovina. -Provin, in sensul ca au fost ajutate de noi sa se intoarca din acele zone. Fata de doar 27, cate am ajutat sa revina din Italia. Foarte putine ajung, de fapt, in tarile UE, in comparatie cu cat de multe pleaca inspre aceste tari-, a adaugat Cristian Ionescu.

In perioada ianuarie 2000 – august 2002, prin OIM au fost repatriate in Romania 568 de victime ale traficului de fiinte umane. Potrivit statisticilor organizatiei, 84% dintre aceste victime au fost sechestrate si 82% nu au primit nici o plata. Aproape un sfert au fost minore, iar grupa de varsta cea mai vulnerabila la trafic este cea intre 15 si 25 de ani. Vanzarea se intampla, pana nu de mult, in fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, sau in Kosovo, sau in Bosnia-Hertegovina. Ce s-a intamplat cu aceste victime? -Ca sa spunem lucrurilor pe nume, sunt victime ale violului. Or acesta nu este decat primul dintre violurile pe care o victima a traficului le va suporta-, a precizat oficialul OIM.

Din studiile realizate de OIM rezulta ca cele mai multe victime ale traficului, aproape 50% din cele 560 de cazuri semnalate de aceasta organizatie din 2000 pana in prezent provin din Moldova si in special din judetul Iasi. Cea mai ridicata cota a victimelor retelor de trafic s-a inregistrat in anul 2000. Campaniile de informare si de prevenire, organizate atat de Guvern, cat si de numeroase fundatii sau organizatii nonguvernamentale, precum si actiunile din ce in ce mai dese ale Politiei, de indentificare si arestare a proxenetilor si a celor care organizeaza in Romania astfel de retele par insa sa fie eficiente. Chiar zilele trecute au existat mai multe actiuni concertate ale Politiei in mai multe judete ale tarii, menite sa anihileze astfel de retele. Mediatizarea acestor actiuni ale Politiei, precum si a modalitatilor de recrutare par sa joace si ele un rol important in prevenirea traficului. Vulnerabilitatea copiilor si a tinerelor fata de trafic este insa extrem de ridicata din cauza conditiilor socio-economice.

O cercetare comandata de OIM si realizata de trei institute de cercetari socilogice cunoscute arata ca persoanele care au fost supuse diferitelor forme de abuz in familie: fizic, emotional, psihologic sau sexual, cu un nivel scazut de educatie, precum si cele care provin din orfelinate devin mai usor victimele traficului. Pe harta distribuirii regionale, cea mai ridicata cota de vulnerabilitate o inregistreaza Muntenia si Moldova, unde si gradul de saracie este mai mare. Recuperarea victimelor si reintegrea lor sociala este, de asemenea, anevoiasa, desi peste 20 de organizatii nonguvernamentale, alaturi de OIM Romania au programe specifice, mai ales in cazul in care se dezvolta asa-numitul sindrom Stockholm, al dependentei victimei fata de agresor, victima care, in urma abuzurilor repetate, ajunge sa-si piarda complet respectul de sine si sa considere ca nu poate supravietui decat in aceasta forma de sclavie.

Ingrid Susu