Pentru epidemia de gropi care afectează străzile orașului Vaslui nu îți trebuie roți la mașină, ci șenile de tanc. M-am nimerit acolo prin primăvară, nu m-aș mai fi nimerit, și am crezut că bietul meu autoturism își va vărsa măruntaiele pe loc. Sunt în general deprins cu ceea ce eufemistic numim „carosabil accidentat“, dar situația întâlnită în această localitate tipic românească depășește orice imaginație.
Și totuși, acest oraș urât și sărac, care dă numele unui județ și mai urât și mai sărac, își are înotătorul său în aur: Adrian Porumboiu. Fost fotbalist, fost arbitru, fost director comunist, actual director capitalist. Un ins care a combinat fotbalul cu agricultura, intuind din vreme că aceste două domenii sunt asemănătoare între ele. Un ins care a învățat, încă de când sufla în fluier, avantajele de a juca la mai multe capete. De aceea, averea sa se laudă și cu capete de ovine, și de bovine, și de fotbaline.
Dacă ai minte mai puțină – în acord cu ceea ce se cere azi pentru a fi apreciat în România – comentezi și diseci rezultatele echipei vasluiene de fotbal, aflate sub patronajul lui Porumboiu. Dacă ai minte ceva mai multă – ceea ce nu recomandăm nimănui în aceste timpuri – nu poți să nu te întrebi de ce omul ăsta zvârle euro cu zecile de milioane în echipa de fotbal, în loc să-i folosească pentru a pune umărul la dregerea drumurilor, de exemplu. Ar fi vasluianul de rând mai deranjat de lipsa sportului rege în oraș, decât este de lipsa unui asfalt trainic? Poate fi fotbalul un mai mare motiv de mândrie locală decât niște drumuri curate și confortabile?
Răspunsul șade doar în narcisismul care l-a pălit pe Porumboiu. Pentru el, acest sport este izvorul în unda căruia se poate admira în toată splendoarea. Fără fotbal, ar fi un miliardar oarecare, pe când cu fotbal e un miliardar celebru, pozat și intervievat, un miliardar pe care lumea îl arată cu deștu’ și-l stoarce de autografe.
Dacă într-o zi Porumboiu ar scăpăta și ar ajunge muritor de foame, aș fi curios dacă ar primi un codru de pâine de la vreunul dintre fotbaliștii pe care îi plătește regește.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane