Președintele american Barack Obama a reușit ce n-au reușit alții. A câștigat războiul reformei istorice a asigurărilor de sănătate, după mai multe luni de discuții aprinse în Congres, proiectul fiind dezbătut în SUA de 100 de ani. Reforma din sănătate a primit duminică votul aprobator din partea a 219 membri ai Camerei Reprezentanților, în timp ce 212 voturi au fost exprimate împotrivă. Pentru ca textul să fie adoptat era nevoie de o majoritate de 216 voturi. Aleșii democrați au aplaudat în momentul în care a fost înregistrat al 216-lea vot, textul legislativ urmând să fie promulgat rapid de președintele american.
În urma acestui succes, Obama a declarat în noaptea de duminică spre luni că americanii au dovedit încă o dată că sunt un popor capabil de lucruri mari.
Compromis pentru voturi
Liderii democrați au fost nevoiți să facă și un compromis pentru a obține votul prețios al democratului Bart Stupak, un opozant al avortului, și al partizanilor săi. Acest sprijin a apărut după ce președintele Obama a acceptat să semneze un decret care să reafirme că avorturile nu vor fi subvenționate din bani publici. Democrații au ezitat mult timp să voteze pentru o reformă pe care sondajele o arătau nepopulară. În total, 34 dintre ei au votat împotriva proiectului de lege, alături de 178 de republicani, care consideră reforma prea costisitoare. Reprezentanții au aprobat și o serie de modificări la proiectul din Senat.
Reforma, care costă 940 miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani, ar urma să reducă deficitul american cu 138 miliarde de dolari și să scadă cheltuielile programului de asigurări de sănătate pentru persoanele în vârstă. Per total, 32 de milioane de americani, care în prezent sunt lipsiți de o asigurare medicală, ar urma să beneficieze de pe urma acestei reforme. Obiectivul este de a garanta o asigurare de sănătate pentru americanii cu vârste sub 65 de ani, într-o proporție de 95%. Textul interzice, de asemenea, asiguratorilor să refuze asigurarea persoanelor care s-au îmbolnăvit anterior. Particularii vor fi și ei obligați să contracteze o asigurare privată, pentru a nu plăti o penalitate anuală. Reforma furnizează credite unor mici întreprinderi pentru finanțarea asigurărilor medicale ale angajaților, precum și ajutoare unor gospodării modeste. În schimb, ea nu creează case de asigurări medicale publice.
Mai multe sute de opozanți ai reformei s-au reunit la final de săptămână la Capitoliu pentru a le promite democraților că-și vor aminti de acest lucru în noiembrie, la alegerile legislative, și au scandat „Kill the bill“ (Omorâți proiectul de lege).
SUA nu au în prezent o asigurare medicală universală, 36 de milioane de cetățeni fiind lipsiți de acest drept. Datele biroului american de recensămâmt arată că proporția celor fără asigurare de sănătate era în 2008 de 15,4%, adică 46,3 milioane de persoane. Printre acestea figurează 10 milioane de cetățeni străini care locuiesc în SUA. În plus, mai multe milioane de americani dispun de asigurări medicale care nu acoperă toate costurile, într-o țară în care îngrijirea medicală și medicamentele sunt extrem de scumpe. Majoritatea celor asigurați au polițe făcute de angajator, dar, în cazul concedierii, cei mai mulți rămân fără asigurarea medicală. Ceilalți au asigurări private sau beneficiază de sisteme de asigurări publice. Potrivit OCDE, SUA cheltuiesc mai mult decåt orice altă țară industrializată pentru sănătate. În 2007, americanii au cheltuit în medie 7.290 de dolari pe cap de locuitor pentru sănătate (16% din PIB), cu aproximativ 3.000 de dolari mai mult decât norvegienii sau elvețienii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
