În martie 2008 s-a finalizat o investigație a Consiliului Concurenîei cu privire la sistemul de aprovizionare națională cu insulină. Investigația a pornit de la o cercetare pe care am realizat-o in anul 2005, pe când eram experta la Departamentului de Politici Economice si Sociale al Administrației Prezidențiale, si pe care am publicat-o in România Libera (iunie 2005, România libera sau Directorul Național de Medicina).
Cercetarea semnala încălcarea de către Ministerul Sănătății a regulii de organizare a licitațiilor naționale pentru achizițiile de insulina în cadrul Programului Național pentru Diabet (licitațiile nu s-au mai ținut după 2003). De asemenea, Consiliul Concurentei a constatat încheierea unei înțelegeri anticoncurentiale pentru care a amendat companiile Eli Lily Export Elvetia, A&A Medical, Relad Pharma și Mediplus Exim.
În cercetarea realizata semnalam, de asemenea, că bugetul național alocat tratamentului bolnavilor de diabet exprimat în dolari s-a triplat, în timp ce numărul pacienților beneficiari a crescut cu doar 22%. Discrepanțele apar în principal datorită faptului că diabetologii recomandă medicamente scumpe, din ultima generație de insulină, care însă au efecte terapeutice identice cu cele din generația a doua, dar semnificativ mai ieftine. Argumentul Comisiei de Specialitate din cadrul Ministerului Sănătății la aceasta problema a fost ca bolnavul de diabet merita produsul de cea mai bună calitate de pe piața internațională, semnalează Dragoș Comache de la Hotnews, care a pus cap ca cap întreaga situație.
O alta problemă ridicată de cercetarea mea era chiar ineficiența sistemului de licitație națională pentru achiziția publică a insulinei. Până în 2003, fiecare unitate sanitară avea alocat un buget pentru achiziția de medicamente, aceasta făcându-se prin licitație electronică în funcție de necesarul estimat de către fiecare coordonator de program, în limita sumelor alocate. În 2003, prin introducerea procedurii de achiziție publică prin licitație la nivel național s-a urmărit reducerea costurilor terapiei per pacient, evitarea dificultăților în aprovizionarea cu medicamente și controlul cantităților de medicamente achiziționate, pentru a evita depășirile bugetului alocat la nivelul spitalelor. În practică, centralizarea solicitărilor de medicamente și a cheltuielilor din teritoriu s-a tradus într-o creștere a prețurilor unitare medii ale insulinei livrate pe piață cu 10-20%, și în concentrarea pieței la trei producători: Eli Lilly, Aventis si Novo-Nordisk. Documentul redactat în anul 2005 recomandă descentralizarea pieței naționale a insulinei prin introducerea licitațiilor electronice la nivel regional sau chiar județean, ceea ce ar fi putut elimina concentrarea puterii în mâna câtorva ofertanți.
Andreea PAUL
Vicepreședinta PDL
Deputat de Țara Oașului, Satu Mare
Comisia de Buget-Finanțe
Lector univ. dr. la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE
E-mail: [email protected]
Website personal: www.andreeapaul.ro
Facebook: http://www.facebook.com/andreea.vass
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
