Euforia aderarii, rasplatita cu falimentul

Pe langa costurile uriase pe care trebuie sa le suporte Romania, mai ales in perioada postaderare la UE (numai cele de mediu se ridica la cateva zeci de miliarde de euro), intreprinzatorii romani vor trebui sa invete o lectie dura: falimentul. Toti cei care nu vor face fata presiunii concurentiale fie din cauza tehnologiilor invechite, fie din cauza ineficientei ori a costurilor mari de productie vor fi obligati sa iasa de pe piata, intrucat competitorii straini vor oferi bunuri si servicii de o calitate superioara la preturi mai mici.

Unul dintre capitolele de negociere care va fi finalizat, in termen de cateva saptamani, este libera circulatie a serviciilor (servicii financiare-asigurari). Analistii si jucatorii din piata impartasesc acelasi punct de vedere: momentul aderarii va aduce modificari majore in randul celor care ofera acest tip de servicii financiare. Accentul se va pune pe calitatea serviciilor oferite, pe eficienta, pe renumele bun. Cele mai afectate vor fi firmele mici, care fie vor recurge la fuziuni, fie vor identifica nise de piata bine definite, fie pur si simplu vor disparea.

Toate sectoarele economiei vor fi afectate de intrarea pe piata comunitara, competitia si lupta pentru supravietuire urmand sa fie dure. Poate chiar cea mai dura lectie in materie de economie. Daca pana acum entuziasmul si euforia caracterizau intalnirile pe teme de integrare europeana, mediul de afaceri din Romania incepe sa priveasca cu teama viitorul si sa ceara chiar intarzierea momentului aderarii. Oficialii europeni au criticat modul in care au fost acordate pana acum ajutoarele de stat intreprinderilor neviabile. Negociatorii romani promit insa, solemn, ca ajutoarele de stat nu vor mai fi acordate pe criterii politice, ci pe considerente strict economice. Potrivit unui studiu al Institutului European din Romania, economistii sunt de parere ca ponderea ajutoarelor pentru salvare-restructurare a fost in crestere, in ultimii ani, in loc sa fie in scadere, fapt ce indica o insolventa in zone importante din sectorul public. In opinia lor, politica privind ajutorul de stat ar trebui regandita, astfel incat firmele care nu pot face fata presiunilor concurentiale ale pietei si nu au sanse de redresare sa intre in faliment. UE a facut o serie de recomandari privind falimentul in Romania. Intreprinzatorii ar trebui informati cu privire la procedura de faliment si ar trebui sa beneficieze de consiliere privind situatiile de dificultate financiara si caile de urmat in astfel de situatii. De asemenea, oficialii europeni recomanda crearea unui cadru mai transparent privind informatiile contabile si datele financiare, care ar permite tragerea unor semnale de alarma in ceea ce priveste starea financiara a firmelor. Unul dintre elementele de divergenta fata de mediul financiar international este tendinta actuala de favorizare a lichidarilor in detrimentul reorganizarii judiciare, optiune care s-ar putea inversa atunci cand sistemul juridic va fi mai eficient, administratorii si judecatorii sindici mai competenti, adica atunci cand procedura de reorganizare judiciara va recastiga increderea mediului de afaceri. Economistii sunt insa de parere ca reorganizarea nu trebuie facuta cu orice pret si nu trebuie sa permita salvarea firmelor care nu au sanse sa devina viabile. Iar expertii semnaleaza ca legislatia din domeniul comercial este ambigua, lasand portite de interpretare care pot duce la -pervertirea juridica sau procedurala a deciziilor luate-. Implicarea statului a dus la reducerea sferei de aplicare a procedurilor de faliment numai asupra sectorului privat, cel public facand exceptie, intrucat acesta este reglementat separat, pentru evitarea unui faliment in bloc. Mentinerea artificiala de catre stat a firmelor neviabile in mediul de afaceri a avut consecinte la nivel macroeconomic, atat in ceea ce priveste deficitul bugetar, procesul de colectare fiscala, cat si deficitele externe, pe langa concurenta neloiala intre platitorii corecti de taxe si impozite si cei care creeaza arierate.