Paradoxal, oameni de afaceri recunoscuti, odata ajunsi in parlament, au uitat de unde au plecat. Nu putine sunt exemplele din Raportul de monitorizare realizat de Academia de Advocacy, lucrare in care este analizata activitatea senatorilor si deputatilor pe care alegatorii din Regiunea de Dezvoltare Vest a Romaniei i-au votat acum patru ani. Analizarea activitatii lor parlamentare arata clar ca sustinerea intereselor generale ale sectorului privat nu reprezinta o prioritate pentru ei. Constituindu-se intr-o noua pledoarie pentru votul uninominal, raportul scoate in evidenta o implicare mai mare a opozitiei, comparativ cu cea a reprezentantilor puterii, in rezolvarea problemelor micilor si marilor intreprinzatori.
Actiunile pe care parlamentarii le-au intreprins in cele doua Camere de-a lungul celor patru ani de mandat pentru sustinerea sectorului privat din Romania au fost catalogate de reprezentantii Academiei de Advocacy drept -jalnice-. Daca au existat, si exemplele sunt foarte putine, fie nu au fost bine documentate, fie nu s-au concretizat pentru ca au venit din partea opozitiei si nu au intrunit sustinerea necesara.
Responsabilitatea alesilor fata de sectorul privat s-a dovedit a fi foarte redusa, initiativele parlamentarilor, atunci cand au existat, au fost doar reactii la probleme punctuale, iscate de subiecte imediate, fapt ce indica un interes limitat fata de problemele structurale si cronice ale mediului de afaceri sau o familiarizare deficitara cu interesele de perspectiva ale sectorului privat.
Raportul se refera la activitatea relevanta pentru sectorul privat a 42 de deputati si senatori, dintre cei 45 alesi in circumscriptiile electorale ale Regiunii de Dezvoltare Vest, de-a lungul intregului ciclu electoral 2002-2004. Nu au fost inclusi reprezentantii minoritatilor nationale – altele decat maghiare – pentru ca prezenta acestora in parlament se datoreaza regulilor de alegere a legislativului.
Printre monitorizati – nume mari: – Ovidiu Branzan, Ioan Rus, Mona Musca, Ioan Timis, Hildegard Puwak, Sergiu Nicolaescu, Dorel Onaca, Sorin Frunzaverde, Dan Radu Rusanu, Viorel Coifan, Alexandru Sassu, Ion-Paun Otiman etc.
O alta concluzie a raportului este ca activitatea parlamentara importanta pentru interesele sectorului privat nu este apanajul vreunei formatiuni politice, cu toate ca partidele de opozitie (PNL, PD, PRM) par mai inclinate spre sustinerea comunitatii de afaceri. O comparatie intre PSD si opozitie la nivelul Regiunii Vest (judetele Timis, Arad, Hunedoara si Caras Severin) arata ca dezvoltarea sectorului privat este prioritara mai curand pentru reprezentantii partidelor de opozitie, care au un numar mult mai mare de initiative in acest sector, desi sunt mai putini ca reprezentare.
Nici macar parlamentarii care provin din sectorul privat nu au interes prea mare. Cat despre constiinta apartenentei regionale, nici ca poate fi vorba, sustin reprezentantii Academiei de Advocacy. -Initiativele comune in numele regiunii sunt ca si inexistente, ceea ce demonstreaza ca regiunea nu este perceputa ca o comunitate de interese si actiune-, se arata in raport.
Parlamentarii cu initiativa au disparut de pe liste
-Am aplicat in realizarea acestui raport unitati de masura aproape farmaceutice, am contabilizat toate iesirile la rampa ale alesilor respectivi, dar concluziile sunt triste. Ei nu cunosc mediul de afaceri local, nu raman cu nimic in constiinta dupa intalnirile cu reprezentantii mediului de afaceri, iar unii dintre ei nici macar nu se uita pe materialele inmanate de noi-, a declarat presedintele Academiei de Advocacy, Radu Nicosevici.
Paradoxal, sustine acesta, chiar parlementarii-oameni de afaceri suporta o modificare brusca dupa intrarea in viata politica, -devenind niste animale politice si uitand sa mai reprezinte mediul din care provin-.
-N-am putut monitoriza si celalalt tip de lobby – traficul de influenta – pe care parlamentarii il fac, nefiind vorba de o activitate transparenta. In schimb, rezultatele analizelor noastre arata ca opozitia a fost mai harnica. In plus, intre ceea ce prezinta oamenii politici in fata presei si ce fac in parlament in realitate e o difernta foarte mare-, a mai adaugat Nicosevici.
O alta -ciudatenie- remarcata de autorii raportului o constituie faptul ca parlamentarii cu o buna activitate in cei patru ani nu se mai regasesc pe liste, fiind pastrate nume fara nici o relevanta.
In plus, gradul cel mai mic de implicare a parlamentarilor a fost depistat in cazul judetelor din cadrul Regiunii Vest unde au fost puse pe liste nume -importante- impuse de la centru, cu cateva exceptii, si unde s-au inregistrat cele mai multe cazuri de -traseisti- politici.
Oamenii de afaceri vor sa stie pe ce dau banii
Afland ca raportul va fi dat publicitatii pe 30 septembrie, parlamentarii vizati au incercat sa decaleze aceasta data, pana dupa alegeri, asupra autorilor raportului facandu-se o serie de presiuni. Din fericire, beneficiarii directi ai acestui raport – oamenii de afaceri din cele patru judete – nu au mai avut rabdare si au dorit sa stie daca parlamentarii pe care i-au sustinut in urma cu patru ani merita finantari pentru o noua campanie electorala.
Pentru a le da sansa sa se apere, fiecaruia dintre cei 42 de parlamentari i s-a solicitat un bilant propriu, pana la aparitia publica a raportului. Reactia a fost cea la care s-au asteptat reprezentantii Academiei de Advocacy: pana ieri nu a fost primit nici un asemenea bilant.
Dincolo de cifre si grafice, concluziile raportului sunt relevante: aproape jumatate din parlamentarii Regiunii Vest nu au avut nici o interventie relevanta pentru dezvoltarea sectorului privat, cea mai mare parte a activitatii relevante a avut loc in Camera Deputatilor, in timp ce senatorii au, in general, un numar mai mic de actiuni relevante pentru sectorul privat. Autorii lucrarii au gasit spatiu si pentru a-i caracteriza pe unii dintre parlamentari, in mod individual, alcatuind si un mic dictionar de identitati parlamentare. Conform acestuia, senatorul PRM Onaca a avut doar patru luari de cuvant in cei patru ani si a semnat doua motiuni – -Mafia sufoca Romania- si -Frigul si foamea-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
