
FMI a anunțat revizuirea în scădere a estimării privind creșterea economică a Romåniei în acest an, de la 1,3% la 0,8%, dar pentru 2011 anticipează un avans al PIB de 5,1%, cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit raportului World Economic Outlook, citat de Mediafax. Noua estimare va fi discutată de autoritățile romåne cu misiunea FMI care va veni la București la sfårșitul lunii aprilie.
În Europa emergentă, regiune în care este inclusă și Romånia, perspectivele de creștere economică variază semnificativ, notează Fondul în raport.
Astfel, unele țări, precum Polonia, au rezistat relativ bine recesiunii mondiale, iar altele, precum Turcia, unde încrederea din piața internă și-a revenit după șocul extern inițial, se vor redresa mai rapid, ca urmare a revenirii fluxurilor de capital și normalizării comerțului.
În schimb, economii care înaintea crizei aveau creșteri economice nesustenabile, generatoare de deficite mari de cont curent, precum Bulgaria, Letonia și Lituania, dar și cele cu finanțe publice și private vulnerabile, cum sunt Romånia, Ungaria și țările baltice, își vor reveni mai lent, parțial ca urmare a numărului limitat de măsuri disponibile.
FMI anticipează pentru acest an o creștere economică de 1,3% pe ansamblul Europei, urmată de un avans de 1,9% în 2011. Zona euro va consemna în 2010 un ritm de dezvoltare de 1%, urmat de o creștere de 1,5% în 2011. În Europa emergentă, avansul va fi de 2,9% în 2010 și de 3,4% anul viitor.
Slovacia va realiza în acest an cea mai rapidă creștere economică din UE, de 4,1%, urmată de Polonia, cu 2,7%, și Luxemburg, cu 2,1%.
Germania va înregistra un avans de 1,2%, Franța de 1,5%, iar Austria și Olanda de 1,3%, în timp ce Italia va avea un ritm de dezvoltare de 0,8%.
Economia Greciei se va contracta cu 2% în acest an și cu 1,1% în 2011, potrivit estimărilor FMI.
Fondul avertizează că incertitudinile legate de perspectivele Europei au crescut, comparativ cu raportul publicat în octombrie 2009, în condițiile amplificării a două riscuri. Pe termen scurt, principalul risc este ca temerile piețelor referitoare la situația financiară a Greciei să se transforme într-o criză a datoriilor care să ducă la contagiune. Un al doilea risc este necesitatea atenuării dezechilibrelor bugetare și de cont curent în economiile periferice. Deși rezolvarea acestor dezechilibre ar putea fråna dezvoltarea, amånarea măsurilor decisive poate conduce la un proces de lungă durată punctat de crize.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















