Sudul Olteniei și Dobrogea sunt amenințate în continuare de ariditate

Pe baza studiilor realizate pånă acum de către Administrația Națională de Meteorologie (ANM), primăvara se va declanșa, în medie, mai repede, datorită tendinței de a avea ierni blånde mai numeroase. „Statistic, există șanse crescute ca în următoarele decenii în sudul și sud-estul Europei, deci și în Romånia, frecvența valurilor de căldură și a secetelor să se mărească. Însă, aceste intervale calde și secetoase vor fi punctate de episoade cu precipitații din ce în ce mai abundente ce cad în intervale scurte de timp, putånd determina, în anumite condiții, apariția unor inundații rapide din ce în ce mai puternice“, a declarat, pentru „Curentul“, Roxana Bojariu, șef Secție Climatologie din cadrul ANM.
Aceste precipitații abundente ce cad în intervale foarte scurte de timp au o eficiență scăzută în refacerea rezervelor de apă din sol, „pentru că o mare parte din apă se scurge la suprafața pămåntului“. Mai mult, aceste scurgeri pot contribui la fenomenul de eroziune a solului, acolo unde condițiile locale o permit, de exemplu în zonele despădurite.
„Astfel, schimbarea climei poate determina accentuarea sensibilă a deficitului resurselor de apă pentru agricultură, în sezonul cald – cel în care climatic avem și cel mai mare aport de precipitații“, a precizat Roxana Bojariu. Potrivit studiilor, regiunile vulnerabile în prezent la fenomenul de ariditate sunt cele care vor simți și în viitor impactul cel mai puternic al schimbării climatice: „E vorba de zone din sudul Olteniei și Dobrogea. Impactul climatic va fi, însă, resimțit și în alte regiuni, într-un grad mai mare sau mai mic. De exemplu, șansele ca zonele din afara arcului carpatic să fie mai afectate, din punct de vedere al impactului schimbării regimului de precipitații, decåt cele din centrul țării, sunt mai mari. Ele coincid cu regiunile principale unde se exploatează culturile agricole importante ale țării: gråul și porumbul“.  Roxana Bojariu mai afirmă că modificările climatice au un impact direct asupra  ciclului de vegetație și ele vor schimba probabil configurația culturilor agricole, favorizånd poate și introducerea de noi soiuri. Gestiunea locală a resurselor de apă și a activităților agricole sunt factori care pot intensifica sau diminua semnificativ efectele climatice: „De exemplu, solurile mai nisipoase sunt cele care pierd mult mai ușor rezerva de apă și favorizează intensificarea locală a producerii temperaturilor extreme. O gestiune inteligentă, care să facă apel la cultivarea acelor soiuri cu cerințe mai scăzute de apă, de exemplu, poate minimiza efectele climatice extreme conjugate cu particularitățile solului“.
Păstrarea așa-numitelor zone umede din vecinătatea luncii Dunării poate contribui la moderarea efectelor valurilor de căldură. „Multe din aceste zone umede ce delimitau natural cursul Dunării au fost desecate pentru a fi folosite în agricultură – o greșeală care în cåteva decenii a dus la accentuarea tendinței de aridizare în zone precum cele din sudul Olteniei“, a explicat Bojariu.