Primaria Chișinăului reconciliază veteranii români și sovietici din cel de al doilea război mondial

Primăria Chișinăului a făcut un gest făra precedent de reconciliere între veteranii Armatei române și cei sovietici care au fost pe rând adversari, apoi aliați în timpul celui de al doilea război mondial, chemându-i pe aceștia concomitent pentru a-i felicita cu ocazia zilei de 9 mai, dată ce reprezintă finalul celei de a doua conflagrații mondiale. Pentru prima dată, veteranii celor două armate au participat împreună la manifestație, până acum, ei erau invitați la ore diferite, chiar dacă legislația moldovenească i-a egalat în drepturi cu mulți ani în urmă. Veteranii au apreciat acest gest al administrației Chișinăului, chiar dacă în Republica Moldova mai există opinia că egalarea în drepturi a veteranilor Armatei române, care a luptat împotriva Uniunii Sovietice, ar fi o greșeală.
”Este ceva normal. Războaiele sunt provocate de politicieni, iar poporul este cel care trebuie să sufere”, a declarat Valeri Garev, președintele organizației de veterani ai Armatei sovietice din Chișinău.”Noi am fost ostași și am îndeplinit ordinele superiorilor. Nu cred că trebuie să purtăm vreo vină pentru aceasta”, a declarat la rândul său Ion Mahu, președintele Asociației veteranilor de război ai Armatei române, care a menționat că România a întors armele împotriva fasciștilor și a luptat cot la cot cu ostașii sovietici de la 23 august 1944 și până la sfârșitul războiului.După 23 august 1944, România a adus un aport important în lupta împotriva fascismului și a participat la eliberarea țărilor ocupate de fasciști, ajungând până la Berlin, a declarat Petru Ciobanu, președintele Asociației veteranilor de război ai Armatei române din Chișinău. În Republica Moldova trăiesc circa 7.000 de veterani ai Armatei sovietice și 1.500 ai Armatei române. Spre deosebire de ambasadorul rus în România, Alexandr Ciurilin, care continuă să fie de părere de Armata Roșie a “curățat de cotropitori țările frățești” precum Moldova de “principalele forțe ale agresorilor”, cu mesaj direct către români, se pare că soldații care au luptat atunci pe front de cele două părți, înțeleg mai bine motivul luptelor date pe teritoriul Basarabiei și miza pentru care acestea s-au purtat. Cu toate aceastea, Ciurilin refuză deliberat să vorbească de realul motiv al intrării României în război pentru recucerirea Basarabiei și Bucovinei de Nord, luate cu forța de către Stalin prin notele ultimative din 26-27 iulie 1940 adresate guvernului de la București care, fără niciun sprijin extern, s-a vazut nevoit să cedeze în fața amenințărilor cu invazia, după ce Stalin și Hitler semnaseră prin intermediul miniștrilor de externe Pactul Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 prin care și-au asumat pretențiile teritoriale în Europa.