Deplasări

Marele miting al blocurilor sindicale, estimat la 30.000 de participanți – dacă le luam taxă de intrare în localitate, ca Mazăre la Mamaia, câștigam ceva bani! -, a blocat Capitala pentru a protesta față de reducerea salariilor și pensiilor. Deplasarea a costat ceva (dacă numărăm autocarele) dar PSD dornic să culeagă și el o parte din laurii luptei sindicale i-a ajutat și cu vorba și cu fapta dlui Dragnea: „în calitate de cetățean, ca președinte al acestui județ, voi sprijini deplasarea“. Mulți deplasați, într-adevăr. Cum printre invitații speciali ai galei sindicale s-au numărat, simbolic, și minerii, discuțiile premergătoare au fost și ele deplasate. Consultat de Realitatea TV în chip de specialist în mineriade, Miron Cozma a rescris istoria: „minerii au venit în ‘90 și ‘91 la București la chemarea și cu participarea directă a președintelui Băsescu“. Bravo, nea Huilă! Deși dl Băsescu nu era nici în guvern și nici în București în ‘90-’91 (a intrat în guvernul Stolojan după mineriadă), niciunul din cei care se vântură zilnic prin platou n-a făcut rectificarea. Să iei cazierul dlui Iliescu și să-l pui în cârca dlui Băsescu – iată un procedeu securistic de cea mai joasă speță. În curând o să aflăm că dl Băsescu a înăbușit și greva minerilor din ‘77 și  Lupeni ‘29. Derapajele nu s-au oprit aici. Întrucât PDL și consilierul prezidențial Lăzăroiu au cerut PSD să nu politizeze mitingul și să nu incite la violență, dl Ponta a reacționat el însuși violent: „ăsta e stilul fascist, așa făcea Hitler“. Dl Iliescu le zicea legionari adversarilor, dl Ponta le zice fasciști: reîncepe marea revoluție socialistă de eliberare a țării de sub jugul hitlerist. Ce-i drept, liderii sindicali s-au cam supărat pe dl Ponta fiindcă s-a cățărat „pe spatele nostru“ ca să ajungă și el mai sus. Din fericire, violențele nu s-au confirmat și mitingul a fost civilizat. Repertoriul lozincilor a fost bogat: „hoții; demisia; opriți genocidul social; ne-ați ciuruit, vă decapităm“ iar discursurile liderilor sindicali au fost la fel de false și demagogice ca ale liderilor politici – cu care seamănă și la averi. Oricum, să dai atâția bani pe transport, șepci, tricouri, steaguri și pancarte ca să auzi live în Piața Victoriei ceea ce dnii Hossu, Nistor și Marica înregistrează zilnic la televizor e risipă curată. După o asemenea manifestație, guvernul chiar nu mai are de ales: trebuie să facă restructurările necesare ca măcar să piară pentru ce-a făcut, nu pentru ce n-a făcut. Tia Serbanescu