Mona Muscă – recrutată de Securitate „pe bază de sentimente patriotice”

Decizia Curții de Apel București prin care se stabilea că Mona Muscă a făcut poliție politică notează că, în perioada 31 martie 1977-20 octombrie 1978, aceasta a dat 15 note informative scrise, fiind recrutată de Securitate „pe bază de sentimente patriotice“, acceptând fără rezerve colaborarea. Curtea de Apel București  consemnează că supravegherea informativă din mediul universitar a început din perioada anterioară recrutării; cât timp Mona Muscă a locuit la Ineu, județul Arad, „a fost contactată de organele de Securitate în scopul atragerii la colaborare, furnizând date de interes“. Curtea a mai reținut că Mona Muscă „a semnat olograf cu numele real angajamentul de colaborare cu Securitatea în data de 31 martie 1977, preluând numele conspirativ «Dana», acceptând «fără rezerve» colaborarea cu organele de securitate în mod organizat și conspirat, în scopul sprijinirii acestora cu date și informații, în limita cunoștințelor și posibilităților sale, legate de problema școlarizării studenților străini de la Facultatea Filologie – Universitatea Timișoara, activitatea și eventualele atitudini inamicale din partea acestora față de statul român“.  Totodată, Curtea arată că recrutarea s-a efectuat pe bază de sentimente patriotice la locuința acesteia, moment la care a menționat că în grupa ce i-a fost repartizată sunt studenți greci: unii – membri ai Partidului Comunist din Grecia, alții – din alte organizații politice, aceștia din urmă confesându-i-se că „nu-i văd cu ochi buni pe comuniști“. Mona Muscă a declarat pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea, CAB și CNSAS hotărând contrariul. Cu toate acestea, Parchetul General a decis scoaterea de sub urmărire penală a Monei Muscă, acuzată de fals în declarații, iar dosarul a fost închis.