Wikileaks: În anul 1974 ar fi fost pusă la cale asasinarea lui Ceaușescu

În România anului 1974 s-ar fi pus la cale asasinarea lui Nicolae Ceaușescu, relevă Wikileaks, reluând o telegramă clasificată trimisă la 23 mai 1974 de Ambasada SUA la București către Departamentul de Stat de la Washington.
Potrivit telegramei, ambasada americană și cea britanică din București ar fi obținut, din surse diferite, informații despre o tentativă eșuată de asasinare a liderului comunist. Documentul men­ționa și caracterul vag al informațiilor.
Ambasada americană ar fi fost informată despre posibila tentativă de asasinat de un student ugandez căsătorit cu o româncă și de alte contacte româ­nești care ar fi auzit despre o încercare de eliminare a lui Ceaușescu cu puțin timp înaintea călătoriei acestuia la Iași, pe data de 4 mai 1974, probabil în timpul unei deplasări ne-mediatizate a lui în localitatea natală Scornicești. Atentatul ar fi eșuat mai degrabă din cauza neprice­perii celor care l-au planificat decât ca urmare a abilității Securității.
Telegrama mai informează că un ofițer al ambasadei Marii Britanii la București ar fi obținut aceeași informație dintr-o sursă mult mai credibilă și informată, și anume redactorul-șef adjunct al ziarului România Liberă. Într-o discuție cu acesta din urmă, diplomatul britanic i-ar fi spus că schimbările de atunci de la vârful Securității ar fi fost motivate probabil de scandalul sinuciderii doctorului Schachter, medicul personal al lui Ceaușescu. Ziaristul ar fi răspuns că, pe lângă cazul Schachter, s-au întâmplat mult mai multe lucruri semnificative, dar a refuzat să dea detalii.

Ambasada SUA la București, nedumerită de alegerea Elenei Ceaușescu membru al Academiei de ?ê?£tiințe din New York în 1973

Ambasada SUA la București a transmis în iunie 1973 o telegrama Departamentului de Stat din SUA în care solicita informații cu privire la numirea Elenei Ceaușescu ca membru al Academiei Americana de ?ê?£tiințe din New York. În telegrama WikiLeaks din seria „Kissinger Cables“, Robert J. Martens, adjunctul ambasadorului la București, arată ca cercetările ambasadei nu au dat la iveala o astfel de instituție academică și își manifestă suspiciunile ca „aceasta 'alegere' ar putea sa fi fost stimulată de Ambasada României de la Washington“.
Telegrama transmisa în data e 26 iunie 1973, înregistrată ca „București 2357“ și clasificată ca având „Utilizare Oficială Limitată“, are drept titlu „Alegerea dnei Ceaușescu în cadrul unei academii științifice americane“.
„După cum se notează în București 2280, presa locala a raportat alegerea dnei Elena Ceaușescu (soția președintelui României) la, citez, Academia Americană de ?ê?£tiințe din New York, închei citatul. Cercetările făcute de filiala nu au dat la iveala o asemenea organizație. Ne puteți ajuta în obținerea numelui corect al academiei științifice americane la care dna. Ceaușescu a fost aleasa, titlul ei în cadrul acesteia și orice informații disponibile cu privire la natura generală a academiei, criteriile de apartenență etc.? Deși noi suspectăm că aceasta „alegere“ ar putea să fi fost stimulată de Ambasada României de la Washington, ne-am bucura de orice informații pe care depar­tamentul sau agenția ar putea să ni le furnizeze cu privire la circumstanțele din spatele acestei întâmplări“, se arată în telegramă.
Robert J. Martens, semnatarul cablo­gramei, a fost adjunct al misiunii diplo­matice la București între 1970 – 1974.
Într-o alta telegramă, transmisa pe 12 noiembrie 1973, Martens vorbește despre o întâlnire a reprezentanților ambasadei americane cu Ion Manzatu, asistent special al președintelui Consiliului Național pentru ?ê?£tiință si Tehnologie (CNST), și cu Gheorghe Matache, director de relații internaționale în cadrul CNST, întâlnire organizată la inițiativa părții române.
În telegrama „București 4131“, clasificată de asemenea ca având „Utilizare Oficiala Limitată“, Martens arată ca Mânzatu a făcut „o sugestie personala“ ca instituțiile științifice americane ar putea avea în vedere să îi ofere Elenei Ceaușescu statutul de membru de onoare.
„De asemenea ca parte a programului dnei Ceaușescu, Mânzatu a făcut, citez, o sugestie personală, închei citatul, ca instituțiile științifice americane ar putea avea in vedere să îi ofere statutul de membru onorific, ofițer cu statut onorific dnei Ceaușescu. (Ea este deja membru al Academiei de ?ê?£tiințe din New York.) Printre instituțiile menționate de oficialii CNST în acest context au fost Academia Națională de ?ê?£tiințe (NAS), Academia Națională de Inginerie (NAE), Fundația Națională de ?ê?£tiințe (NSF), universități sau alte instituții de chimie“, informează Martens.
În cablograma, adjunctul amba­sadorului subliniază că, în pofida timpului limitat de discuție, reprezentanții Consiliului Național pentru ?ê?£tiință si Tehnologie au pus accent pe acest subiect, aducând adesea în discuție formarea profesionala a Elenei Ceau­șescu dar și poziția ei în partid.
„Comentariu: deși timpul pentru întâlnirea noastră a fost limitat, oficialii CNST au petrecut mai mult timp și au pus un accent mai mare pe acest aspect decât pe oricare altul, referindu-se adesea la experiența profesională a dnei Ceaușescu, poziția în guvern și în partid, precum și influența ei asupra cercetării și dezvoltării științifice și tehnologice“, scrie Martens.

Telegramă despre imigrația evreilor din URSS, via România, având ca destinație Israelul

Evreii din republicile sovietice Moldova și Ucraina, care doreau să emigreze în Israel, tranzitează teritoriul României, în număr mic, dar constant, potrivit unei telegrame trimise pe data de 23 mai 1973 de ambasada SUA la București către Departamentul de Stat de la Washington și în care oficialii americani citau declarațiile unui reprezentant al companiei aviatice israeliene El Al.
Reprezentantul acestei companii la București a precizat cu acea ocazie că, în fiecare săptămână, ajungeau la București circa 25 de evrei din aceste teritorii, folosind trenurile venite de la Chișinău și Cernăuți, și plecau în Israel cu primul zbor El Al disponibil.
Informațiile cu privire la imigranți nu sunt făcute publice, iar documentele acestora sunt procesate exclusiv de către Ambasada Israelului. De altfel, proce­sarea este minimă și constă îndeosebi în verificarea documentelor privind viza emise la Moscova, se mai arată în telegrama dată publicității de Wikileaks.

Oficiali ai regimului Ceaușescu vorbeau, în 1974, despre integrarea Bulgariei în URSS
Oficiali din cadrul regimului Nicolae Ceaușescu discutau, în anul 1974, despre posibilitatea integrării Bulgariei în Uniunea Sovietică și despre formarea unui „coridor“ între URSS și Sofia pe teritoriul Republicii Socialiste România, conform unui mesaj diplomatic american dezvăluit de WikiLeaks.
Mesajul diplomatic a fost trimis pe 24 mai 1974 de către ambasadorul american la București, Harry G. Barnes, spre Departamentul de Stat american, spre ambasada SUA din Sofia și spre cea de la Moscova.
„Un ofițer de încredere dintr-un stat membru NATO ne-a transmis că în cercurile oficiale din România circulă zvonuri (pe care atât sursa NATO, cât și noi le privim cu scepticism) privind faptul că vizita lui Toror Jivkov (liderul comunist bulgar – n.red) la Moscova și vizita lui Nicolae Ceaușescu în Bulgaria vizează, între altele, posibila integrare a Bulgariei în URSS ca a 16-a republică sovietică și crearea unui coridor de tranzit prin România“, scria ambasadorul american de la București, Harry Barnes.
„Ideea coridorului ar fi o extensie logică, doar în sensul concesionării unor drepturi de tranzit pentru persoane, inclusiv pentru armată. Zvonurile ar putea avea o eventuală acoperire în realitate și le considerăm interesante în primul rând datorită rezonanței pe care o au în cercurile politice din România (…)“, preciza mesajul diplomatic cu caracter „secret“.

Cristian Georgescu