Societatea Academica Romana a adresat partidelor politice care participa la algerile parlamentare si prezidentiale un set de intrebari care vizeaza clarificarea pozitiei acestora in ceea ce priveste restructurarea administratiei publice locale, pentru ca electoratul roman sa-si poata face o imagine mai corecta despre cei pe care urmeaza sa-i voteze sau nu. Din pacate, nu toate partidele politice parlamentare au raspuns acestei initiative, uniunea PSD+PUR prevalandu-se deja de programul guvernamental, si acesta destul de formal.
Situatia din administratia publica locala procupa organismele societatii civile romanesti tinand cont ca ne aflam in plina campanie electorala pentru parlament si presedintie. Guvernul Nastase sustine ca actualul program de guvernare in domeniul administratiei publice consfinteste transferul de putere de la nivel central la nivel local, ca o componenta a procesului democratic. Obiectivele generale ale reformei administratiei publice se refera – in viziunea guvernantilor – in principal la: restructurarea administratiei publice centrale si locale, urmarindu-se realizarea unui model organizational eficient al structurilor administrative, in paralel cu reducerea cheltuielilor guvernamentale; profesionalizarea functiei publice; continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale administrative si financiare; imbunatatirea procesului de formulare a politicilor publice, a actului decizional la nivel central si cresterea transparentei acestui proces: aplicarea unui sistem standard de formulare a politicilor publice la nivel central si local; crearea unui mecanism de monitorizare unitar privind elaborarea si implementarea politicilor publice la nivel central si local; dezvoltarea unui mecanism privind evaluarea impactului politicilor publice asupra mediului economico-social; imbunatatirea coordonarii interministeriale in procesul de elaborare a politicilor publice; eficientizarea administratiei publice in vederea alocarii rationale a resurselor intre diferitele domenii de activitate; informatizarea administratiei publice centrale si locale; armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile din Uniunea Europeana si elaborarea legislatiei necesare continuarii procesului de descentralizare si simplificare administrativa; dezvoltarea si implementarea unui sistem de recrutare, evaluare si promovare bazat pe merit si competenta in functia publica.
Chestionarul SAR vizeaza depolitizarea si descentralizarea
Societatea Academica Romana a cerut partidelor politice care au candidati in alegerile de la sfarsitul lunii noiembrie sa raspunda la un chestionar pe teme de administratie publica.
Chestionarul vizeaza teme importante, cum ar fi: structura corpului de functionari publici; depolitizarea administratiei publice; politica de salarizare si descentralizarea administratiei publice. Din pacate, nu toate partidele au acceptat sa raspunda acestui chestionar: PRM a refuzat aceasta initiativa, iar Uniunea PSD+PUR si UDMR au trimis raspunsuri incomplete. E adevarat ca a consimtit sa raspunda la chestionar – venind cumva in completarea Uniunii PSD+PUR – si Ministerul Afacerilor Interne si Administratiei.
PSD este obsedat in continuare de Bucuresti
Dintre -preocuparile- PSD s-a remarcat doar obsesia acestui partid pentru implementarea unei asa numite -legi a Bucurestiului- si altor mari aglomerari urbane. Specialistii Aliantei D.A. preconizeaza o politica de restructurare a administratiei publice pe termen lung, fapt pentru care pleaca de la necesitatea separarii politicului de management chiar la nivel de judet, propunandu-se aparitia unei noi functii, aceea de manager local, care ar urma sa preia din atributiile primarului. De asemenea, se propune revizuirea Legii prefectului, pentru clarificarea relatiilor dintre institutiile administratiei locale alese si reprezentantii guvernului in teritoriu, urmarindu-se limitarea competentelor prefectilor. Singurul partid neparlamentar care a raspuns chestionarului SAR a fost Uniunea pentru Reconstructia Romaniei, care a propus masuri radicale pentru restructurarea administratiei publice. Astfel, URR cere reducerea drastica a numarului de functionari publici; realizarea unui audit in ceea ce priveste performantele functionarilor publici; reducerea numarului de ministere pana la 14-16 si desfiintarea tuturor agentiilor subordonate primului-ministru; desfiintarea functiei de prefect, adica eliminarea concurentei pe care puterea executiva o face administratiei locale alese prin scrutin direct; reducerea numarului de ordonante guvernamentale; intarirea autonomiei decizionale a consiliilor locale si judetene; demilitarizarea si descentralizarea serviciilor de urgenta; privatizarea serviciilor locale; infiintarea regiunilor ca nivel de administratie locala, ceea ce propune si UDMR, aceasta formatiune etnica solicitand in plus o totala libertate locala de decizie si o largire a autonomiei financiare.
Ramane acum ca aceste propuneri sa ajunga si la cunostinta electoratului si sa aiba parte de dezbateri publice, dar din pacate este deja clar ca aceste chestiuni nu se vor putea intampla decat dupa alegerile generale.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
