România, primul loc în UE la traficul de ființe umane

Cele mai multe victime ale traficului de ființe umane și cei mai mulți traficanți de carne vie puși sub acuzare în statele UE provin din România și Bulgaria, iar România are o problemă specială legată exploatarea persoanelor pentru cerșetorie, indică primul raport al Comisiei Europene (CE) privind traficul de ființe umane în UE, citat de Agerpres. Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, spune că cele două țări trebuie să facă mai mult pentru ameliorarea condițiilor de viață ale romilor, etnie din care fac parte multe dintre victime.
România se afla pe primul loc în UE în 2010 din punctul de vedere al cetățeniei victimelor confirmate sau presupuse ale traficului de ființe umane, cu 1.885 de persoane, urmată de Bulgaria (718) și de Franța (189).
În clasamentul pe țări al UE, România se află pe locul doi după Spania din punctul de vedere al victimelor idenficate sau presupuse de către diferite agenții și de ONG-uri interne, cu 1.154 de cazuri, dintre care 650 sunt femei și 380 minore. Numărul victimelor traficului de ființe umane identificate în România este în creștere față de 2009, când era de doar 780.
În România s-au descoperit 482 de victime ale exploatării sexuale, mai multe decât în Bulgaria (366), dar mai puține decât în Spania (1.605). Când vine vorba de victime ale muncii forțate, România este clar pe primul loc, cu 503 dintre cele 851 de cazuri depistate la nivelul UE. La fel stă situația și din punctul de vedere al exploatării pentru cerșit, unde în România s-au identificat 169 de cazuri dintre cele 306 din UE, la care Bulgaria contribuie cu alte 32 de cazuri.
Conform primului raport al CE privind traficul de ființe umane, în 2009 și 2010 s-au înregistrat în 15 țări membre UE infracțiuni legate de traficul de ființe umane în care au fost implicați cetățeni români, în scădere cu două țări față de 2008. Pe locurile următoare sunt Bulgaria (11 țări în 2009 și 2010), Slovacia (11 țări în 2009 și 8 în 2010) și respectiv Ungaria (8 țări în 2009 și 9 în 2010).
Numărul traficanților români de persoane puși sub acuzare a crescut de la 377 în 2009 la 530 în 2012, reprezentând aproape jumătate din numărul total al infractorilor de gen din UE, respectiv 1.214 în total. Pe locul doi din acest punct de vedere se află Bulgaria, cu 195 de traficanți puși sub acuzare, urmată de Estonia (99) și Olanda (85).
Unul dintre aspectele îngrijorătoare sesizate de comisarul european Cecilia Malmstrom, respectiv scăderea numă­rului de traficanți judecați în ciuda creșterii numărului victimelor feno­menului, nu este valabil pentru România, care a avut 503 decizii definitive ale instanțelor pentru astfel de infracțiuni în 2010, față de 400 în 2009. În ceea ce privește numărul traficanților condam­nați, acesta a crescut și el de la 183 în 2009, la 203 în 2010.
De asemenea, notează raportul, numărul victimelor traficului de ființe umane din Republica Moldova a scăzut față de 2008, când acest stat se afla pe locul cinci în top zece al statelor non-UE din care provin acestea. Nici în 2009 și nici în 2010, Republica Moldova nu a mai apărut în top zece al statelor sursă non-UE pentru victimele traficului de ființe umane.

„Astăzi, din nefericire, știm că că situația privind traficul de ființe umane din Europa s-a deteriorat. Numărul victimelor presupuse și confirmate a crescut cu 18% din 2008 până în 2010. Raportul arată că aproape șapte din zece victime sunt femei și 15% sunt copii. Peste jumătate dintre victime, respectiv 61%, provin din țări din cadrul UE, în principal din România și Bulgaria, Nigeria și China fiind cel mai adesea țările de origine pentru victimele din afara UE“, a declarat Cecilia Malmstrom cu prilejul prezentării raportului.
„Majoritatea victimelor (62%) sunt vândute pentru exploatare sexuală și 25% pentru muncă forțată. Celelalte victime sunt supuse la alte forme de exploatare, precum cerșitul sau recoltarea de organe“, a adăugat ea.

Dezamăgiri

Comisarul UE pentru afaceri interne și-a exprimat în acest context dezamăgirea că numai șase state membre UE – Cehia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Polonia și Suedia – au transpus pe deplin în legislația națională directiva UE pentru combaterea traficului de ființe umane și alte trei au raportat transpunerea ei parțială, până la termenul-limită de 6 aprilie. Cecilia Malmstrom le-a cerut insistent celorlalte state să transpună directiva, precizând că s-ar putea recurge la declanșarea procedurii de infringement în cazul acelor state care continuă să întârzie din acest punct de vedere.
În ceea ce privește măsurile pe care România și Bulgaria ar trebui să le ia pentru reducerea fenomenului, comisarul european a precizat că „CE lucrează cu autoritățile din cele două țări pentru a vedea cum putem ajuta în faza de prevenție, cea de punere sub acuzare, dar și în cea de reabilitare“.
„Avem multe proiecte în derulare acolo. Este important că autoritățile române, precum și cele din Bulgaria, iau fenomenul foarte în serios și în toate aceste stadii fac tot ce pot. Multe dintre victime fac parte din minoritatea romă și condițiile de viață pentru acești oameni trebuie să se îmbunătățească considerabil și aceasta e o chestiune în care trebuie să facă mai mult“, a adăugat Cecilia Malmstrom.
Întrebată dacă faptul că România și Bulgaria nu se află în spațiul Schengen are vreo relevanță asupra amplorii fenomenului traficului de ființe umane care are ca punct de plecare de cele două țări, Cecilia Malmstrom a răspuns: „Infractorii se pot mișca chiar dacă România și Bulgaria nu fac parte din Schengen, vor găsi mereu căi de a face acest lucru.

Cristian Georgescu