Între 21 şi 29 aprilie, o delegaţie a Academiei Romane a vizitat Academia Chineză de Ştiinţe cu scopul de a reactiva relaţiile de schimburi ştiinţifice şi colaborare cu aceasta instituţie, al cărei prestigiu internaţional creşte de la un an la altul.
Am plecat în China, împreună cu doi vicepreşedinţi ai Academiei Romane, stăpanit de curiozitatea stimulată de lectura unor articole din revista Nature (Anglia) care relatau ştiri uimitoare despre cercetarea ştiinţifică din această ţară. De altfel, în decembrie 2006 o publicaţie a OECD anunţă că doar Statele Unite ale Americii (cu 248 miliarde de euro) întrec China în privinţa cheltuielilor anuale pentru cercetare (206 miliarde de euro). China era astfel pe locul doi în lume, depăşind cheltuielile pentru cercetare ale Japoniei (97 miliarde de euro) şi Uniunii Europene EU-25 (195 miliarde de euro) sau EU-15 (173 miliarde de euro), alocand 1,3 % din PIB in acest scop.
Delegaţia Academiei Romane a fost primită la Academia Chineză de Ştiinţe de preşedintele Lu Yongxiang şi la Academia Chineză de Ştiinţe Sociale de vicepreşedintele WuYin, şi a vizitat o serie de institute de cercetări ale Academiei: Institutele de Fizică, de Chimie şi de Tehnologie Computaţională la Beijing şi Institutele de Optică şi Mecanică, de Ştiinţe Biologice şi de Chimie Organică de la Shanghai. De asemenea, a fost vizitată Biblioteca Naţională a Academiei de Ştiinţe.
Cateva fapte care ne-au impresionat merită reţinute.
Institutele vizitate sunt conduse de directori tineri (varsta medie 47 ani, 44 % fiind mai tineri de 45 ani !), cu studii în Statele Unite ale Americii, Japonia sau ţări vest-europene, evident membri ai Academiei Chineze de ştiinţe. Deşi în institute există şi academicieni mai în varstă, aceştia se bucură – potrivit tradiţiilor chineze – de un meritat respect şi prestigiu dar nu deţin obligatoriu funcţia de director…
Cercetările efectuate abordează tematici la frontiera ştiinţei, acoperind practic toate domeniile importante, cu rezultate spectaculoase, multe publicate în revistele americane şi europene cele mai prestigioase (reviste ISI cu factor de impact ridicat). În 2005 cercetătorii din academie au publicat 17.457 articole ISI, faţă de 13.861 în 2004 şi 7.652 în anul 2000. Aceste publicaţii reprezintă un criteriu important în evaluarea institutelor şi cercetătorilor, ca şi a eficienţei finanţării proiectelor de cercetare. De altfel, ştiam dinainte că în domeniul chimiei, pe care îl cunosc mai bine, lucrări ştiinţifice de înaltă valoare ale cercetătorilor chinezi au inundat pur şi simplu literatura recentă de specialitate. În 2005 cercetătorii din Academie au obţinut peste 1800 brevete de invenţie, ceea ce demonstrează şi aplicabilitatea rezultatelor activităţii lor.
Cercetările fundamentale întreprinse îşi propun să obţină cunoştinţe noi, de bază, dar cu potenţial de utilizare în scopuri aplicative. Nu se practică o cercetare trivială ci se urmăresc teme şi subiecte de mare actualitate, multe cu o finalitate precisă. Domeniile prioritare sunt energia, protecţia mediului, materialele noi, sănătatea. Am văzut cercetări spectaculoase în domeniul laserilor de mare putere, materialelor pentru tehnologii avansate, medicamentelor noi etc.
Dotarea laboratoarelor este de cea mai bună calitate, cu aparatură nouă şi performantă, care permite cercetări avansate.
Biblioteca Naţională a Academiei de Ştiinţă are abonate peste 6000 reviste ştiinţifice internaţionale şi cca. 500 reviste ştiinţifice chinezeşti (unele publicate în limba engleză), precum şi acces electronic la publicaţiile şi bazele de date internaţionale.
Cercetătorii întalniţi sunt – în mare număr – buni cunoscători ai limbii engleze (uneori germane sau franceze), ca urmare a studiilor lor in America şi Europa.
La unele institute vizitate (de exemplu la Institutul de Chimie Organică din Shanghai) laureaţi Nobel şi mari specialişti din străinătate, funcţionează periodic ca profesori invitaţi, tineretul fiind astfel expus la contactul cu reprezentanţi de vază ai ştiinţei mondiale.
Institutele de cercetări ale Academiei Chineze de ştiinţe sunt şi o mare şcoală, în care se pregătesc zeci de mii de studenţi masteranzi şi doctoranzi. Academia şi-a creat şi două universităţi proprii, în care sunt atraşi cei mai talentaţi tineri din întreaga ţară. Există programe speciale de identificare şi stimulare a tinerelor talente.
Este cu totul remarcabilă colaborarea internaţională a oamenilor de ştiinţă chinezi. Prezenţa ştiinţei chineze în viaţa ştiinţifică internaţională este demonstrată şi de numărul manifestărilor ştiinţifice internaţionale (conferinţe, congrese, simpozioane, workshopuri) organizate de Academia Chineză de Ştiinţe. O broşură editată de Academie conţine o listă cu 95 asemenea manifestări programate în anul 2007. Amintesc doar cateva mai semnificative: Workshopul de informatică EU-China (20-23 aprilie), Workshopul sino-european pe tema energiei durabile (23-25 mai), Workshopul internaţional despre restaurări ecologice şi schimbarea climatului global (20-23 august), Simpozionul China-Germania despre Microbi şi Mediu (23-28 septembrie) şi numeroase altele cu tematici interesante şi importante. Acestea demonstrează interesul ţărilor avansate pentru dezvoltarea colaborărilor cu China.
Academia Chineză de Ştiinţe are 700 membri şi un mare număr de institute. Am numărat intr-o lista 38 institute la Beijing, şi numeroase la filiale academiei din ţară: 9 la Shanghai şi 40 la alte 10 filiale. În Academie lucrează peste 44.000 cercetători şi se pregătesc 40.000 doctoranzi şi studenţi masteranzi.
Cercetarea ştiinţifică din China a fost mult afectată de -revoluţia culturală- (1966-1976) dar a renăscut din cenuşă revenindu-şi într-un mod miraculos în perioada de restaurare (1977-1997) care a dus la schimbări semnificative.
Vizita delegaţiei Academiei Romane ne-a convins de potenţialul extraordinar al Academiei Chineze de Ştiinţe, de nivelul calificării cercetătorilor, al infrastructurii laboratoarelor şi de caracterul avansat al tematicilor abordate. Colaborarea cu partenerii chinezi poate fi extrem de benefică şi atrăgătoare pentru cercetătorii din Academia Romană, acolo unde se pot găsi teme de interes comun.
Progresul uimitor al ştiinţei chineze în ultimii ani ilustrează faptul că atunci cand factorii de decizie înţeleg rolul ştiinţei, iar oamenii de ştiinţă înţeleg că trebuie să dea ceva societăţii, rezultatele pot fi cu adevărat remarcabile.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
