In acest moment, Romania are aproape 3.500 de falimentari. Fie ca sunt firme mai mari sau mai mici, cu actionari romani sau straini, toate au un numitor comun: au peste 3.000 de euro -de caciula-, datorii acumulate catre stat. Daca-i mult sau putin, doar daca te afli in pielea unuia dintre faliti te poti pronunta. Cert este insa ca faptul in sine demonstreaza ca ne apropiem spre o economie adevarata. Falimentul, un cuvant greu ce nu prea era rostit pana odionioara, reprezinta un criteriu (n.r. – poate cel mai drastic) de selectie in randul afaceristilor. Mergandu-se asadar pe principiul (n.r. – de multi, din pacate, neinteles) -ce e stricat trebuie inlaturat-, falimentul reprezinta un barometru al unei economii sanatoase. In Romania, fenomenul a capatat o ampla anvergura, mai ales dupa modificarea, recenta, a legislatiei referitoare la acest domeniu. Astfel, daca pana in luna mai a acestui an o societate putea fi declarata falimentara in cazul in care datoriile acumulate catre stat ajungeau la 5.000 de euro, iata ca micsorarea acestui cuantum, la doar 3.000 de euro, face ca lista falitilor din Romania sa fie din ce in ce mai -stufoasa-.
La inceputul acestei luni, pe rabojul Fiscului figurau nume grele, nici mai mult, nici mai putin decat 3.464 de firme pentru care s-a solicitat tribunalelor deschiderea procedurii de reorganizare judiciara si faliment. Facand un calcul simplu, asta inseamna ca in fiecare zi s-a solicitat -lichidarea- a 17 firme aflate in aceasta situatie. Toate aceste cifre trebuie insa privite din alt punct de vedere, caci in definitiv nu numarul firmelor pentru care s-a cerut falimentul conteaza, ci datoriile totale pentru care s-a solicitat instaurarea acestei situatii -extreme-. Trebuie spus ca toate cele 3.464 de firme care au -populat- lista falitilor in decursul a 11 luni, respectiv din luna ianuarie si pana pe 7 decembrie a.c., au catre stat datorii totale de peste 28.566 miliarde de lei. Nici nu merita comentata suma, insa trebuie amintit doar ca s-ar incropi de-un buget ministerial -baban-. Dincolo de suma importanta mentionata mai sus, trebuie evidentiat si un alt lucru extrem de important. Din cele peste 28.000 de miliarde reprezentand datorii catre bugetul statului, mai mult de jumatate, respectiv 17.862,6 miliarde de lei figureaza in dreptul a -doar- 56 de faliti – toti contribuabili (foarte) mari. Restul sumei, adica putin peste 10.704 miliarde de lei, reprezinta datorii acumulate in timp si neplatite de peste 3.400 de contribuabili mici si mijlocii.
Asadar, desi toti sunt pusi in aceeasi oala, nu toate firmele in cauza ar trebui tratate la fel. Normal ar fi ca atentia deosebita a Fiscului sa se opresca in mod deosebit asupra celor 56 de mari faliti care au reusit sa acumuleze datorii mai mari decat ale celorlalti 3.408 la un loc. Numele societatilor aflate printre cele 56 nu le sunt deloc straine romanilor, la fiecare buletin de stiri sau cel putin intr-un ziar pomenindu-se, zilnic, de -bravadele- pe care le-a mai facut RAFO Onesti (n.r. – cu datorii -la zi- de peste 8.000 miliarde de lei), Nitramonia Fagaras sau Sidermet Calan.
In aceste conditii, poate fi criticat Fiscul atunci cand cere falimentul unui astfel de cotizant neserios? Din nou raspunsul dat depinde de ce parte a baricadei te afli. Pentru ca optiunea pentru una dintre cele doua variante, respectiv reorganizare judiciara sau faliment, nu apartine nicidecum creditorilor sau Fiscului, ci hotaraarea o ia in exclusivitate tribunalul caruia Fiscul i-a inaintat cererea.
La fel cum la capul mortului stau intotdeauna si niste oameni carora le sclipesc ochii de fericire, asa si la portile incuiate ale falitilor stau acei ciocli ai falimentarilor: lichidatorii. Moartea unei firme reprezinta bunastarea lor, iar drept urmare a accentuarii acestui fenomen, s-a creat chiar si o piata a lichidarilor. Nu e, intr-adevar, cea mai placuta fata a adevaratei economii, insa este cu certitudine un adevar pe care trebuie sa-l recunoastem si sa ni-l asumam. Marul putred strica si pe cel bun. Prin urmare, primul trebuie inlaturat.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
