
Consumul de lactate romånești însănătoșește economia
Scăderea puterii de cumpărare a românilor s-a reflectat și pe piața produselor lactate, vânzările înregistrând un ușor declin. Totodată, ca și în cazul crescătorilor de păsări, producătorii din industria laptelui se confruntă cu lipsa subvențiilor. În goana după profit, marile lanțuri de hypermarketuri preferă produsele importate, aduse din țări UE care acordă subvenții pentru aceste produse. Producătorii români au nevoie de sprijin. Atunci când mergi în supermarket, cumpără lactate românești. Cumpărarea unui aliment românesc asigură existența unui loc de muncă în România.
Criza nu a schimbat obiceiurile de consum ale romånilor în ceea ce privește lactatele, dar au scăzut cantitățile cumpărate. „Au scăzut consumurile pe toate categoriile de lactate. Obiceiul de consum nu s-a schimbat, s-a modificat doar cantitatea cumpărată“, a declarat pentru „Curentul“ directorul general al Asociației Patronale Romåne din Industria Laptelui (APRIL), Valentin Blănaru.
Reprezentantul APRIL spune că dacă este să vorbim de o schimbare de atitudine este în alt sens, cel de preferare a acelorași categorii, dar cu procent scăzut de grăsime. Schimbarea este în alegerea unor produse care contribuie la sănătatea consumatorului.
Dacă ne referim la consumul general de lactate, romånii preferă produse lactate foarte diversificate, în sensul că în coșul zilnic intră produse lactate de la așa-numitele proaspete – lapte pasteurizat, iaurturi, småntånă, brånză proaspătă de vaci, pånă la produsele maturate – brånzeturi diverse. Dintre cele două categorii, cele mai consumate sunt cele proaspete, acestea avånd un preț mai accesibil decåt produsele maturate.
Tradiție vs. import
Romånii nu renunță la produsele lactate tradiționale nici cånd pleacă în străinătate. De fapt, putem spune că abia atunci le apreciază la adevărata valoare, cånd vor să-și amintească gustul de „acasă“.
„Produsele lactate romånești, mai ales cele proaspete, se adresează în special romånilor (Italia, Spania, Germania), piața acestora fiind astfel restrånsă. Produsele lactate romånești, mai ales cele proaspete, protejează sănătatea consumatorilor, fiind în general, lipsite de conservanți, stabilizatori etc. Acesta este atuul pe care îl au produsele romånești față de cele importate“, explică Valentin Blănaru.
Foarte importantă pe piața lactatelor este promovarea. „Fără promovare, produsele lactate nu ar rezista pe piață, deoarece este o piață saturată. Este necesară o campanie de promovare a consumului general de lapte deoarece suntem o țară europeană cu un consum redus de produse lactate – aproximativ 18 kg pe an pe cap de locuitor, față de 32 kg care este media europeană“, spune Blănaru, adăugånd că APRIL va demara o campanie de informare a consumatorului cu privire la beneficiul consumului de lapte ambalat versus lapte fiert acasă.
În ultimii ani s-a observat o migrare a preferințelor de consum către produsele lactate ambalate în Tetra Pak, în defavoarea laptelui ambalat în pungă de plastic. Ambalajul Tetra Pak oferă un termen de valabilitate mai mare, protecție împotriva razelor de soare și a microbilor. În plus are avantajul că îl poți deschide, poți consuma un pahar și îl poți păstra în frigider. De cealaltă parte, laptele la pungă de plastic are de partea lui avantajul prețului mai mic.
Mai mult iaurt, mai puține brânzeturi
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare în primele cinci luni a fost cu 6,2% mai mică față de ianuarie-mai 2009, de 383.517 tone, iar producția de lactate a înregistrat scăderi la brånzeturi, unt și lapte de consum și creșteri la iaurt și småntånă.
Astfel, în perioada analizată, cea mai mare scădere a producției poate fi menționată la brånzeturi, inclusiv cantitatea de brånză obținută exclusiv din lapte de vacă (93,4% din total) cu 2.182 tone (-7,6%), la 26.708 tone, urmată de lapte de consum cu 2.255 tone (-2,3%), la 96.811 tone, și de unt cu 95 tone (-2,3%), la 3.951 tone.
Produsele lactate a căror producție a crescut în primele cinci luni au fost laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut și altele) cu 3.034 tone (+4,9%), la 64.784 tone, și småntåna de consum cu 260 tone (+1,3%), la 19.628 tone.
În schimb, în luna mai, comparativ cu aprilie, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 15.265 tone (+19,2%). De asemenea, s-au consemnat creșteri la producția de unt cu 167 tone (+24,2%) și la brånzeturi, inclusiv cantitatea de brånză obținută exclusiv din lapte de vacă, cu 993 tone (+18,6%).
Cantitatea de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și altele) produsă în mai a urcat cu 1.008 tone (+8,1%) față de luna precedentă. Aceeași tendință ascendentă poate fi menționată și la laptele de consum cu 1.299 tone (+7%) și la småntåna de consum cu 127 tone (+3,5%).
Citeste si articolele din numerele precedente aici:
– marti 6 iulie
– miercuri 7 iulie
– joi 8 iulie
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















