
Gustul pentru exhibiționism al românilor a fost ieri alimentat din belșug de un eveniment fără nicio relevanță generală: deshumarea Ceaușeștilor. Pe cine mai interesează aceste lucruri astăzi, la peste 20 de ani de la eveniment? Probabil familia, care este direct interesată de subiect, și istorici de tipul lui Alex Stoenescu, care cu siguranță va scrie o carte dedicată deshumării Ceaușeștilor. Interesantă a fost acoperirea mediatică a evenimentului. Realitatea turnătorului Nuș a închiriat un elicopter, de unde nu se vedea aproape nimic, dar ne-a transmis cu sufletul la gură evenimentul, ca și cum ar fi fost echivalentul venirii lui Obama în România. Nici Antenele turnătorului Felix n-au rămas mai prejos și au despicat toată ziua în patru firul deshumării și al înhumării Ceaușeștilor. Să fie o simplă coincidență că în paralel cu story-ul Ceaușeștilor cele două trusturi de presă desfășoară o campanie de presă subversivă prin care încearcă să inoculeze ideea că regimul Băsescu este similar cu cel al întâiului fiu al țării dinainte de ‘89? Nu mai credem de mult în coincidențe, cam de când am aflat că ambele trusturi de presă aparțin unor turnători la Securitate, instituție care le-a asigurat ascensiunea și după 1990.
Circul mediatic de la cimitir s-a mutat ulterior în studiourile de televiziune, unde am asistat la o frumoasă campanie de îmbălsămare a lui Ceaușescu într-un giulgiu de erou național, căruia avocata Alice Drăghici i-ar ridica chiar și un mausoleu în România. Se răsucesc în pământ morții revoluției, care sunt ignorați de 20 de ani încoace deoarece nimeni nu face nici cel mai mic efort politic pentru a afla cine a ordonat moartea a peste 1.000 de români pentru a se legitima la putere. Să discutăm zile în șir despre Ceaușescu, ceaușism și beneficiile lui și să ignorăm, cu bună știință, deținuții politici ai acelui regim, exterminarea prin foamete, frig și ignoranță a poporului român dovedește nu doar lipsă de realism, ci și lipsă crasă de bun-simț.
Dacă mă întreabă cineva ce mai înseamnă pentru mine, după 20 de ani, Ceaușescu, răspunsul este cât se poate de simplu: un sac de oase.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info















