Cumpără un produs românesc pentru ca prietenul tău să își păstreze locul de muncă

Industria textilă romånească, sufocată de fițe și importuri

75% din piața romånească de textile este acoperită de importuri. Pe långă concurența neloială a mărfurilor aduse în țară la prețuri extrem de mici și de multe ori nefiscalizate, producătorii autohtoni trebuie să lupte și cu fițele romånilor care, din dorința de a epata, aleg branduri străine doar pentru că așa „dă bine“.
Cånd mergeți la cumpărături, alegeți produse romånești! Astfel, susțineți producătorii autohtoni.
„Produsele de confecții textile din Romånia sunt de calitate, bine lucrate, rezistente și conferă siguranță și confort la purtare. Cumpărånd un produs romånesc ai și avantajul că, dacă ai o problemă cu el te poți adresa producătorului direct. Nu este deloc de neglijat faptul că atunci cånd cumperi un produs romånesc duci la creșterea producției industriale și automat se face presiune pe preț, produsul ieftinindu-se. În același timp, cumpărånd produse romånești mențineți sau creați locuri de muncă“, a declarat pentru „Curentul“ Maria Grapini, reprezentant al Federației Patronale a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei – FEPAIUS și președinte Grup Pasmatex.
Criza economică a influențat negativ piața, inhibånd consumul de textile chiar mai mult decåt au scăzut posibilitățile financiare. „Psihic, oamenii nu mai au aceeași deschidere spre consum a produselor care nu sunt de strictă necesitate – alimente, medicamente, utilități“, spune Grapini, precizånd că în această perioadă producătorii romåni trebuie să facă față concurenței neloiale și mai agresive. „Se cumpără marfă nefiscalizată, din sacoșe plimbate prin instituții sau pe stradă, marfă neetichetată și neverificată, dar la prețuri extrem de mici, la care nu au cum concura producătorii serioși care respectă toate standardele de producere și toate costurile aferente“, explică Grapini.
2009 a fost un an greu pentru producătorii autohtoni, iar anul acesta va fi chiar mai prost, spun textiliști, care cred că doar ușurarea poverilor fiscale și un control riguros al importurilor și a evaziunii fiscale ar mai putea face o minune.

Fițele dăunează grav economiei

Nu doar romånii de rånd sunt pasionați de haine „de firmă“, ci și politicienii.
Recent, reprezentanții FEPAIUS atrăgeau atenția că 90% dintre politicieni se îmbracă cu haine de la firme străine. Cum au recționat aceștia? Au continuat să își afișeze costumele cumpărate la sesiunile de shopping din afara țării fără nicio problemă.
„Dacă politicienii ar fi interesați de economia romånească cu adevărat ar cumpăra produse fabricate în Romånia. Să nu uitam că în Germania, cancelarul Angela Merkel a apărut pe postere stradale, promovånd produse textile autohtone în anul 2009. Cred că oricine poate să se îmbrace din Romånia. Încă avem confecții de bărbați și femei, branduri de lux și de masă, dar, din păcate, poartă un brand internațional doar din dorința de a epata, crezånd că așa «dă bine»“, spune Maria Grapini.
Produsele romånești sunt competitive pe piața externă, industria textilă avånd cca 14% în total export romånesc și 75% din producția industrială de textile. „Vreau să spun că nu numai confecțiile lohn sunt competitive, ci și textilele și confecțiile lucrate pe brand propriu romånesc. Din păcate sunt probleme în promovare, iar producătorii au probleme cu costurile mari de fabricație. Dar din punct de vedere al calității, produsele romånești sunt competitive“, subliniază Grapini.
Lipsa unor strategii industriale sectoriale, concurența neloială a importurilor a dus la situația ca producătorii autohtoni să acopere doar 25% din piața internă.

O cursă cu obstacole

Potrivit Mariei Grapini, producătorii romåni au avut de-a lungul timpului tot felul de obstacole – lipsa de predictibilitate, supraimpozitarea, concurența neloială, variația cursului în anii 2005-2007, impozitul minim sau desființarea școlilor profesionale cu consecința lipsei forței de muncă calificate.
Din circa 900.000 de angajați în 1990, în industria textilă au rezistat doar 230.000.
Patronatul a încercat de-a lungul timpului mai multe strategii de promovare a produselor romånești. „Am încercat să revigoram produsele din in și cånepă, cultivånd cele două plante tehnice în Romånia, dar nu am fost înțeleși. Am prezentat un proiect de ameliorare a raselor de oi, pentru a folosi låna indigenă în stofe și apoi în confecțiile romånești. Am lansat și organizat expoziții cu branduri si produse promånești sub sloganul „Fabricat în Romånia“, iar în ultimii trei ani am promovat sloganul „Cumpărånd produse romånești creați un loc de muncă“, spune Grapini.
Firmele romånești nu au suficiente fonduri pentru promovare și nici forța și agresivitatea campaniilor organizate de multinaționale, dar solidaritatea le poate veni în ajutor. „Să facem o altfel de campanie: să cumpărăm produse romånești. Eu cånd merg în piață caut legume și fructe romånești, chiar dacă nu sunt la fel de aspectoase, sunt mai gustoase. Caut mai departe salamul de Sibiu sau telemea de vacă romånească. Cred că se poate månca și ne putem îmbrăca romånește“, mai spune Grapini.