Cultivatorii de sfecla, jecmaniti de Danubiana Roman

Afacerile incheiate cu fabricile producatoare de zahar nu sunt intotdeauna profitabile pentru agricultorii care s-au hotarat sa cultive sfecla de zahar in speranta valorificarii acesteia. Uneori, acestea devin chiar pagubitoare si pot lasa pe drumuri cultivatorul care a avut incredere in seriozitatea fabricilor respective. Cam asa stau lucrurile in cazul societatii Danubiana SA Roman. Reprezentantii fabricii si-au uitat complet angajamentele asumate prin contracte fata de cultivatorii de sfecla, permitandu-si sa aplice clauzele acestora dupa bunul plac.

Aceasta modalitate de lucru cu furnizorii a creat o situatie de criza pentru o intreaga comuna, ai carei locuitori au cultivat special sfecla, in vederea valorificarii la Danubiana. Este vorba despre comuna Bacani, unde fermierii incearca, in momentul de fata, sa limpezeasca lucrurile prin intermediul primarului, pe care l-au trimis la Roman pentru -negocieri-. In situatii dificile se afla insa si cultivatorii de sfecla din alte localitati, care au ajuns la concluzia ca -afacerea- devine tot mai putin rentabila.

Pavel Ceacaru, primarul comunei Bacani, a fost nevoit sa se deplaseze, zilele trecute, la Roman pentru a discuta cu conducerea Fabricii de Zahar Danubiana nerespectarea contractelor incheiate cu cultivatorii de sfecla de zahar din localitate. Primarul de la Bacani afirma ca in primavara anului 2001, reprezentantii fabricii romascane au incheiat contracte pentru 30 hectare de teren cultivate cu aceasta planta tehnica. Prin respectivele contracte, Danubiana se angaja sa ofere 50 kilograme de zahar la fiecare tona de sfecla predata pentru prelucrare de fermieri.

Schimbare totala de macaz

Intr-un fel au fost scrise angajamentele in contracte si in cu totul alt mod au fost puse apoi in aplicare. Dupa ce cultivatorii din comuna Bacani, aproximativ 300, au predat sfecla, reprezentantii Danubiana nu au mai respectat contractul initial, reducand – fara vreo justificare – cantitatea de zahar pe care ar fi trebuit s-o ofere cultivatorilor: de la 50 de kilograme la 40 de kilograme pentru fiecare tona de sfecla predata. Mai mult, pentru samanta de anul acesta, s-au mai oprit inca opt kilograme de zahar fiecarui cultivator. Adica, pana la urma, cei care au cultivat sfecla vor primi numai 32 kilograme de zahar pentru o tona de sfecla.

Potrivit primarului Pavel Ceacaru, -de la Bacani s-au transportat, in total, 940 tone de sfecla, productia fiind de 32 tone la hectar. Contractul incheiat prevedea doar 25 de tone la hectar pentru a se da, in compensare, cele 50 kilograme de zahar-.

Taranul nu mai ramane cu nimic

Primarul Pavel Ceacaru a adaugat ca la Danubiana Roman i s-a spus ca, pentru a se limpezi situatia astfel creata, trebuie incheiat un alt contract – -contractul B-. Din calculele efectuate de catre cei care cultiva sfecla de zahar reiese ca daca fermierii vor primi de la fabrica doar 32 kilograme de zahar la tona de sfecla, nu mai ramane nici un leu pentru a relua ciclul de productie in anul urmator. De pilda, numai transportul la baza de receptie Zorleni costa 600.000 de lei la hectar.

Doi incarca, trei descarca

Si ca toate sa fie pe dos, la Bacani nu s-a primit nici un leu pentru subventia acestei culturi, care ajunge pana la 250.000 de lei la tona de produs. Bani cu care s-ar putea plati samanta pentru anul urmator. Problema dificultatilor create de Danubiana cultivatorilor de sfecla de zahar este mai veche si afecteaza mai multe unitati administrativ-teritoriale. In prezent, 14 comune au neintelegeri asemanatoare. -Asa e la noi: doi incarca, trei descarca-, se plang fermierii. Acestia sunt nemultumiti de faptul ca guvernantii acorda subventii mari pentru a stimula producatorii de sfecla, in timp ce fabricile care o valorifica isi bat joc de ei. Cum situatia este cunoscuta de catre autoritatile locale, cultivatorii spera ca subiectul va fi discutat la modul cel mai serios intr-un viitor nu prea indepartat de catre cei indrituiti sa reprezinte interesele agricultorilor.

C. Alexandru