Aderarea Croației la UE, un moment lipsit de entuziasm

Deși primirea unui nou membru în Uniune Europeană, respectiv Croația, ar trebui să reprezintă un moment istoric de deschidere a Occidentului pentru zona Balcanilor de Vest, liderii Europei s-au arătat mai puțin entuziasmați de cea de-a șaptea extindere a UE de la înființarea sa. Portalul EUObserver a scris ieri că liderii din Germania și Franța nu au spus mai nimic despre aderarea Croației la UE în ultimele lor conferințe de presă iar cancelarul german Angela Merkel și-a anulat pe ultima sută de metri participarea la festivitățile de ieri la Zagreb marcate de acest eveniment. Consilierii lui Merkel au dat vina pe o agendă prea încărcată a cancelarului german, dar în realitate mass-media de la Berlin scrie că ar fi vorba despre un motiv legat de refuzul Croației de a extrăda un spion ex-iugoslav căutat pentru uciderea unui disident croat, pe teritoriul german, în 1983. De asemenea, procurorii finlandezi au anunțat vinerea trecută că vor trimite în judecată trei persoane care ar fi mituit oficiali croați în cadrul unor afaceri cu armament. Cu toate acestea, cu puțin timp înainte de miezul nopții, va fi intonată Oda bucuriei a lui Beethoven -imnul Uniunii-, după care președintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso și președintele croat Ivo Josipovici vor lua cuvântul, în cadrul unei ceremonii în piața centrală din Zagreb. Președinții tuturor țărilor din Balcani vor fi prezenți la Zagreb. Aproximativ 100 de oficiali internaționali – inclusiv președintele Consiliului european Herman Van Rompuy vor fi asistat, duminică seara, la sărbătorirea aderării. Președintele Traian Băsescu l-a delegat pe șeful Senatului, Crin Antonescu, pentru a participa din partea României la acest eveniment. Croația se va alătura oficial UE la 1 iulie, devenind a doua fostă componentă a Iugoslaviei, după Slovenia, care va adera la blocul comunitar. Mii de croați sunt așteptați în piața centrală, la o petrecere care va fi animată de aproximativ 700 de artiști, cântăreți, muzicieni și dansatori.  Această extindere, cea de-a 7-a de la crearea comunității în urmă cu 60 de ani, este prima din 2007, când Bulgaria și România s-au alăturat Uniunii Europene.

Grave probleme interne

În plan intern, Croația nu o duce deloc bine iar economia sa dă semne serioase de oboseală. Croația se află în recesiune începând din 2009 iar rata șomajului a ajuns la circa 20% din cei aproximativ 4,2 milioane de locuitori ai țării. În Croația, PIB-ul este de 39%, sub media europeană, doar România și Bulgaria aflându-se după Croația, potrivit Biroului de statistici al UE. Experții economici din UE observă faptul că din primul minut al aderării la UE, Croația este pasibilă pentru declanșarea procedurii de infringment în mai multe sectoare. Deficitul său comercial va atinge 4,7% în acest an, depășind baremului de 3%, în timp ce datoria sa publică se ridică la 62,5%, în comparație cu media europeană de 60%. Nici măcar premierul croat nu este extrem de entuziasmat de această aderare. Zoran Milanovic, a declrat în cadrul unei emisiuni a postului de televiziune RTL, că nu va exista niciun miracol în țară după ce Croația se va alătura Uniunii Europene la 1 iulie. Vorbind în aceeași emisiune, Milanovic și șeful statului croat Ivo Josipovic au apreciat că 1 iulie va marca doar începutul cursei. 'Soarele va fi la fel, același vânt va sufla, iar ploaia va cădea în același mod', a explicat Milanovic. 'Înseamnă noi oportunități. Primele secunde ale datei de 1 iulie vor marca începutul unei noi curse în care progresul va fi vizibil', a adăugat Josipovic. Întrebat când va trăi populația mai bine, premierul croat a răspuns că se așteaptă ca această îmbunătățire să aibă loc în următorii zece ani: 'Mă aștept la zece ani de creștere moderată. Nu suntem o țară săracă, dar ne numără printre țările mai puțin înstărite'. Josipovic a notat că stabilitatea este importantă pentru fiecare societate. 'Este, drept urmare, important ca în fiecare an PIB-ul să continue să crească, chiar și cu puțin. Ar trebui să ne așteptăm măcar la o mică creștere'.

Mădălin Necșuțu