Pagină realizată în colaborare cu Academia Română

Apariții editoriale

Enciclopedie medical` româneasc`
Ap`rut` sub egida Academiei Române, Sec]ia de {tiin]e Medicale, [i Academia de {tiin]e Medicale, \n seria „Dic]ionare“, coordonat` de acad. L. M. Popescu, la Editura Universitar` „Carol Davila“, monumentala lucrare „Enciclopedie medical` româneasc`. De la origini pân` \n prezent“ este o ampl` prezentare a acestui important domeniu al vie]ii sociale cu respectarea riguroas` a normelor genului, valorizând un impresionant volum de cuno[tin]e acumulate cu trecerea timpului. Editat` de un colectiv de reputa]i speciali[ti, sub redac]ia prof. univ. dr. Nicolae Ursea, membru titular al Academiei de {tiin]e Medicale, lucrarea urmeaz` \ndemnul lui Hipocrate: „s` cercet`m cele ce s-au petrecut, s` cunoa[tem cele prezente, s` prevedem cele ce se vor \ntâmpla“ [i se deschide cu o ampl` incursiune \n istoria medicinii universale, o disciplin` la fel de veche ca \ns`[i fiin]a uman` [i \ntemeiat` pe instinctul ei de conservare al vie]ii. |n \ncheiere, este publicat` lista premiilor Nobel pentru fiziologie [i medicin`. Cu cea de a doua sec]iune, se deschide istoria medicinii \n spa]iul românesc, urmat` de istoria \nv`]`mântului medical românesc, continuat` [i \n volumul al doilea unde se poate citi [i o prezentare a [tiin]elor fundamentale medicale. Volumele trei, patru [i cinci sunt dedicate [tiin]elor medicale, [tiin]elor chirurgicale, pediatrice [i farmaceutice, stomatologice [i o sec]iune este dedicat` medicinii [i farmaciei militare. De semnalat [i sec]iunea „Medici [i farmaci[ti români \n ipostaze artistice ori cu performan]e \n alte domenii“ – medicina [i literatura; medicina [i artele plastice; medicina [i muzica; medici \n activitatea de educa]ie fizic` [i sport; interferen]e medico-culturale.
Prin concep]ie, structura tematic`, bog`]ia impresionant` de informa]ii (de la \ntreg spectrul [tiin]elor medicale la personalit`]i [i institu]ii) [i elegan]a grafic`, lucrarea „Enciclopedie medical` româneasc`. De la origini pân` \n prezent“ acoper` un gol \n literatura noastr` [tiin]ific`, adresându-se deopotriv` actualilor [i viitorilor speciali[ti, cât [i tuturor celor care vor s` cunoasc` mai \ndeaproape evolu]ia acestui domeniu [tiin]ific aflat \n topul interesului public.

Istoria Transilvaniei

Editat` de Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, lucrarea „Istoria Transilvaniei“, coordonat` de acad. Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler [i Magyari Andräs, \[i propune, cum afl`m din „Cuvânt preliminar“, ca \n cele trei volume ale sale „s` integreze \n cadrul unei sinteze cercet`rile recente, s` valorifice sursele descoperite [i publicate \n ultimele decenii [i s` aduc` la zi interpret`rile privitoare la trecutul Transilvaniei“. |n ordine, primul volum cuprinde istoria acestui ]inut din timpurile str`vechi pân` la transformarea Transilvaniei \n principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541); cel de al doilea se ocup` de perioada de pân` la 1699, când Transilvania a fost recunoscut` pe plan interna]ional ca provincie a Imperiului Habsburgic; ultimul volum se refer` la istoria mai recent`, \ntre 1700 [i 1918-1920, când Transilvania a devenit parte a României Mari. Sunt publicate studii semnate de recunoscu]i speciali[ti \n domeniul istoriografiei, români, germani, maghiari [i evrei, care [i-au asumat r`spunderea de a \nf`]i[a, sine ira et studio, imaginea unui trecut a[a cum a fost [i cu cât mai mult` obiectivitate spre o \n]elegere cât mai aproape de realitate. Desigur, subliniaz` acad. Ioan-Aurel Pop, „Trecutul nu poate fi schimbat; el este un dat obiectiv care a fost. Dar poate fi schimbat` imaginea actual` despre acest trecut, iar dac` imaginea cea nou` se apropie mai mult de adev`r, atunci efortul este binevenit“. Cititorul, specialist sau doar iubitor de istorie, are posibilitatea ca, pe parcursul a aproape 1.500 de pagini, s` cunoasc` istoria acestui ]inut, locuitorii, cu bucurii [i suferin]e, cu amintirile ce, \n sine, se constituie un patrimoniu nepre]uit care \nso]esc din t`cere realitatea contemporan`. Demn` de toat` luarea aminte este concluzia exprimat` de distinsul istoric transilvan la sfâr[itul celor trei volume: „Este singurul loc din Europa unde o biseric` bizantin` st` lâng` o bazilic` roman`, lâng` o biseric` gotic` [i lâng` una baroc`, toate vecine cu o sinagog`! De asemenea, singurul loc unde un loca[ de cult ortodox este la câ]iva pa[i de unul greco-catolic, de altul romano-catolic, de unul calvin, de altul luteran sau unitarian! Aceasta spune mai mult despre convie]uirea pa[nic` decât despre conflicte, iar mesajul acestei lucr`ri este unul generos: trecutul trebuie cunoscut nu pentru \ncrâncenare [i r`zbunare, ci pentru destindere [i \n]elegere“.