Sectorul public din România, printre cele mai supradimensionate din UE

În luna mai a anului 2010, numărul angajaților din sectorul public era 1.38 milioane, reprezentând 32% din totalul numărului de angajați în economie, sectorul public din România fiind unul dintre cele mai supradimensionate relativ la alte țări membre UE, arată studiul „Măsuri sociale anti-criză privind piața forței de muncă“, realizat de analistul Laurian Lungu. Dacă la începutul anului 2000 guvernul aloca o cincime din totalul cheltuielilor bugetare către plata salariilor, în 2008 acest tip de cheltuieli a crescut impresionant, atingând o pondere de 26,5%.

„De exemplu, în primul trimestru al anului 2010 acest raport (numărul de bugetari în totalul numărul de angajați n.r.) era de 19% în Italia, 21% în Marea Britanie și 26,5% în Polonia (foto). În alte țări din UE acest procent este și mai scăzut. O explicație a acestui fapt stă și în rata de participare a forței de muncă, care este mai redusă în România comparativ cu media UE. Însă, pe ansamblu, sectorul public este în mod evident supradimensionat atât în termeni relativi, vis-a-vis de alte țări membre UE, cât și raportat la condițiile economice din România“, arată studiul.
Chiar și raportat la mia de locuitori, România are un număr ridicat de angajați în sistemul public. Astfel, în 2008 existau aproximativ 80 de funcționari publici la mia de locuitori. În schimb, Italia avea 61, Spania 65 iar Germania 69 de angajați în sectorul public la mia de locuitori.

Salariile trebuie să reflecte productivitatea

Problemele cu care se confruntă sistemul public sunt două, și anume, creșterea eficienței concomitent cu reducerea costurilor. Conform cerințelor FMI,  raportul cheltuielilor cu salariile în PIB trebuie să scadă de la 9,5% cât este în prezent, undeva către 7,5%, ceea ce implică o diminuare cu 20% a acestora.
Laurian Lungu consideră, însă, că această cifră în sine nu este suficient de relevantă pentru a fi interpretată în raport cu situația existentă în alte țări ale UE.
„Cheltuielile cu salariile trebuiesc în mod necesar raportate la aportul sectorului public în economie, deoarece sunt o măsură a productivității. O variantă este raportarea remunerației angajaților sectorului public la cheltuielile bugetare totale. Ideea este de a diferenția țările cu guverne «mici», adică cele în care ponderea veniturilor și cheltuielilor în PIB este mai mică, față de guvernele «mari», care, implicit, au un nivel mediu al impozitelor mai ridicat“, arată studiul.

Boom economic irosit

Raportarea remunerației bugetarilor la cheltuielile bugetare totale arată situația precară a cheltuielilor cu salariile din administrația publică din România. Dacă la începutul anului 2000, guvernul aloca o cincime din totalul cheltuielilor bugetare către plata salariilor, în 2008 acest tip de cheltuieli a crescut impresionant, atingând o pondere de 26,5%.
De remarcat este faptul că acest factor nu este disproporționat numai prin nivelul lui – este de departe cel mai ridicat dintr-o țară membră a UE considerată a avea un guvern „mic“ – dar și prin viteza sa de creștere.
„Într-o perioadă în care multe țări au profitat de boom-ul economic și au reușit să-și reducă acest raport, administrația publică din România a acționat în mod cu totul paradoxal, în sens invers. Acest aspect reflectă ineficiența și lipsa de transparență existente la nivelul administrației publice“, arată studiul.
Conform acordului cu FMI, România trebuie să diminueze cheltuielile bugetare cu salariile, după vizita din mai Fondul impunând adoptarea unor măsuri cu efect imediat, care să economisească la buget aproximativ 2,2% din PIB.
Studiul mai arată că legea salarizării unice, adoptată în octombrie 2009, va limita creșterile salariilor din sectorul public.
Potrivit scrisorii de intenție către FMI, Guvernul și-a menținut angajamentul de a concedia 74.000 bugetari până la sfârșitul anului, să renunțe la minimum 15.000 angajați în 2011, să mențină înghețate pensiile și să elimine al 13-lea salariu și primele de vacanță.

Mai puțini angajați, salarii mai mici
Numărul salariaților din sectorul bugetar a consemnat de la începutul anului trecut până în prezent scăderi constante la finele fiecărei luni din toate trimestrele, cea mai mare reducere, de 6.200 persoane, fiind raportată în iunie, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). O scădere apropiată a mai fost raportată în iunie anul trecut, când numărul angajaților la stat a scăzut față de mai cu 6.000 persoane.
În luna iulie, tendința de scădere a continuat, numărul bugetarilor fiind mai mic cu 2.600 persoane în sănătate, cu 2.400 în învățământ și cu 1.200 în administrația publică.
În luna iulie, câștigul salarial mediu net în sectorul bugetar a scăzut față de luna precedentă cu 22,6% în învățământ, cu 19,8% în sănătate și asistență socială, cu 14,4% în administrație publică, ca urmare a aplicării legii prin care salariile tuturor angajaților la stat au fost diminuate de la 1 iulie cu 25%.
Remunerațiile bugetarilor nu au scăzut cu 25% întrucât pentru posturile salarizate la nivelul salariului minim brut pe țară sau cu puțin peste, reducerea drepturilor salariale a fost mai mică de 25%, în iulie au fost acordate drepturi salariale pentru perioadele anterioare și stimulente, dar și pentru că au fost efectuate plăți restante.