La 50 de ani de la descoperirea structurii ADN-ului, oameni de stiinta din sase tari au anuntat ieri un nou eveniment istoric: identificarea intregului cod genetic, cu o acuratete de 99,999%.
Acum aproape trei ani, un consortiu international finantat de organizatii de caritate si diverse guverne si o companie privata au anuntat simultan -prima schita- a genomului uman. A fost atunci ca si cum s-ar fi inventat pentru a doua oara roata sau s-ar fi aselenizat inca o data, dar mai ramasese o mica problema: existau pete albe in codul vietii. Parte din cele trei miliarde de -litere- chimice ce alcatuiesc acest cod nu erau cunoscute, punct de pornire pentru erori ce nu puteau fi ignorate.
Expertii de la Sanger Institute din Cambridge, partener britanic in acest proiect, au realizat cam o treime din aceasta munca, care a costat aproximativ 150 milioane de lire sterline. Au mai fost implicate laboratoare din Statele Unite, Franta, Germania, China si Japonia.
Chiar si partiale, cunostintele de pana acum referitoare la genomul uman au condus la noi descoperiri medicale. -O mica parte din aceasta munca – identificarea cromozomului 20 – a acccelerat deja cercetarile privind genele responsabile de boli grave precum diabetul sau leucemia-, spun oamenii de stiinta.
-Textul- de trei miliarde de litere nu poate fi tiparit pe hartie – ar umple nu mai putin de 750.000 de pagini format A4 – dar un -instrument- electronic, disponibil pe Internet – Ensembl – a atras deja atentia expertilor din peste 120 de tari.
Descifrarea genomului uman a fost posibila si datorita comparatiilor facute in laborator cu codurile genetice ale altor animale, ca soareci sau insecte, cunoscut fiind ca exista asemanari izbitoare intre acestea.
Proiectul a debutat acum o decada. A fost nevoie atunci de doi ani numai pentru a identifica si localiza o gena. Acum insa, cu ajutorul computerelor, aceeasi munca poate fi facuta intr-o saptamana.
De la Darwin la genetica moderna
1859: Charles Darwin face publica teoria evolutiei, potrivit careia evolutia animala este rezultatul unui proces natural de selectie, schimbarile rezultate mostenindu-se.
1865: In urma experimentelor realizate pe plante, Gregor Mendel descopera existenta genelor si elaboreaza teoria ereditatii
1943: Erwin Schrodinger sustine ca gena este purtatoare a informatiei de la un individ la altul
1944: O echipa de specialisti americani pune semnul egalitatii intre ADN si ereditate
1953: Francis Crick si James Watson descifreaza structura ADN-ului
1977: La Cambridge, Fred Sanger descopera o modalitate de secventionare a genomului uman
1987: Departamentul american al energiei propune realizarea unui proiect de secventionare a genomului uman
1989: Este identificata gena fibromului chistic
1999: La Cambridge este realizata prima harta integrala a unui cromozom uman (22)
2000: Prima schita a genomului uman este anuntata pe 26 iunie
2003: Este gata secventionarea genomului uman
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
