Economia românească va înregistra în 2013 o creștere de 2,5%, care reflectă recesiunea persistentă din zona euro, urmând ca ritmul de creștere să se accelereze în perioada 2014-2017, la o rată medie anuală de 4%, se arată în raportul pe luna septembrie al Economist Intelligence Unit.
?óÔé¼?¿Prognoza din septembrie a EIU este ușor în creștere comparativ cu raportul publicat în luna iulie, care menționa o creștere economică de 2,4% pentru 2013 și o rată medie anuală de sub 4% în perioada 2014-2017. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿România a evitat intrarea în recesiune în 2012, înregistrând o creștere a PIB de 0,7%, iar recuperarea economică ar urma să se consolideze în mod moderat în 2013. După ce zona euro va ieși din recesiune, în 2014, ritmul de creștere se va accelera gradual la o medie anuală de 4% între 2014-2017, dat fiind că PIB-ul este susținut de exporturi și de creșterea cererii interne, se menționează în raport.
Greutăți legate de reducerea deficitului bugetar ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿
Totuși, potrivit raportului, guvernul român va întâmpina greutăți în a reduce deficitul bugetar la ținta stabilită de 2,1% din PIB în 2013 dacă nu va trece la tăieri nepopulare ale cheltuielilor publice și dacă nu va restructura companiile de stat, în ciuda perspectivelor de creștere mai pozitive pentru 2013. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Programul macroeconomic al guvernului pentru perioada 2013-2016 implică o continuare a consolidării fiscale și reforme menite să îmbunătățească încasările la buget, managementul fondurilor publice și absorbția fondurilor europene. Reformele în companiile de stat, dar și în sistemul de sănătate și de învățământ se vor lovi cel mai probabil de opoziție politică și socială, se arată în raport. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Guvernul român intenționează să coopteze management privat, capital și tehnologie externe pentru modernizarea utilităților, îndeosebi în sectorul energiei și al transporturilor. Totuși, EIU prognozează că progresul în ceea ce privește reformele structurale va fi gradual și supus întârzierilor, pe fondul opoziției sindicatelor. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Parlamentul României a aprobat un buget consolidat pentru 2013, cu o țintă de deficit echivalentă cu 2,1% din PIB. Însă guvernul nu a reușit să atingă ținta deficitului bugetar de 2,2% din PIB în 2012, în mare parte din cauza suspendării, în decembrie 2012, a unor fonduri europene, din cauza unor iregularități în ceea ce privește plățile. Între timp, plățile au fost reluate și, prin urmare, guvernul român se află în măsura de a menține deficitul bugetar în marja de 3% din PIB. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Îmbunătățirea absorbției fondurilor UE va contribui la investițiile în infrastructură, ceea ce ar putea duce la o creștere a potențialului exporturilor pe termen mai lung. România a obținut 22 miliarde de euro în fonduri structurale de la bugetul UE pentru următorul exercițiu bugetar, 2014-2020, față de 20 miliarde de euro pentru actualul exercițiu bugetar, (2007-2013). România va mai primi fonduri pentru agricultură în valoare de 17,5 miliarde de euro în perioada 2014-2020 de la Politica Agricolă Comună, o creștere substanțială de la 13,8 euro, în 2007-2013. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿România a absorbit doar 12% din totalul fondurilor structurale aflate la dispoziția sa în perioada 2007-2013, însă este foarte probabil ca absorbția să se îmbunătățească în următorii ani.
Dan Marin
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
