Doi dintr-o lovitura: o data finalizate, negocierile Washington – Tel Aviv- noua putere de la Bagdad privind reconstructia unei conducte irakiene de petrol abandonate inca din 1948, la finalul mandatului britanic in Palestina, vor rezolva problema energetica a Israelului, lipsind totodata Siria de o sursa vitala de petrol.
Noua arhitectura economica exclude Siria
Intreaga arhitectura economica a regiunii va fi data peste cap, comenteaza saptamanalul britanic -The Observer-, indicand redirectionarea catre statul evreu a petrolului extras din bogatele campuri petrolifere din nordul irakian drept punct de plecare pentru un reviriment economic in Irak, o pana siriana de proportii si o solutie minune pentru aliatul traditional al americanilor. Totodata, scenariul SUA va conduce la crearea unei surse inepuizabile si foarte accesibile de titei irakian ieftin, garantat de parteneri mai de incredere decat sauditii – ghimpele din coasta americana, mai ales dupa 11 septembrie.
Potrivit cotidianului israelian -Ha*aretz-, repunerea in functiune a conductei – care pleaca din orasul Mosul catre Portul Haifa – a fost discutata de ministrul israelian al infrastructurii nationale, care a apreciat ca proiectul va reduce cu pana la 25% factura energetica a Israelului – dependent acum de importurile din Rusia.
Surse din serviciile de informatii americane au confirmat existenta proiectului. -Acesta este de mult timp unul dintre visele acelor oameni ce conduc acum Administratia Bush si care au militat pentru razboiul impotriva Irakului pentru a securiza aportul energetic catre Israel si Statele Unite-, a declarat un fost inalt oficial CIA.
Pe langa sumele substantiale si lucrarile laborioase, pentru repunerea in functiune a conductei va fi nevoie de acordul noilor autoritati de la Bagdad. Lucrurile au fost deja discutate in principiu cu membrii Congresului National Irakian si cu liderul acestuia, Ahmed Chalabi, fost bancher apropiat Pentagonului si vazut drept viitor conducator al Irakului. Tot in principiu, acesta nu are nimic de obiectat. In plus, liderului irakian, oricare va fi acesta, i se va cere incheierea unui tratat de pace cu Israelul.
Programul -Conducta- va avea nevoie de aprobare si din partea Iordaniei. -Ha*aretz- sustine ca ministrul infrastructurii nationale i-ar fi contactat deja pe oficialii de la Amman in aceasta chestiune.
Proiectul Haifa
Fostul ambasador american in regiune, James Akins: -Va fi o taxa de tranzit prin Iordania. Asa cum va fi o taxa israeliana si pentru cei care vor dori sa foloseasca terminalul din Haifa. Pana la urma, va fi o noua ordine mondiala. Cam asa arata lucrurile, mai ales daca scoatem din schema Siria. Toate demonstreaza ca pana la urma este vorba despre petrol, pentru Statele Unite si aliatul lor-.
Akins a fost ambasador in Arabia Saudita si concediat dupa o serie de neintelegeri cu secretarul de stat american de la acea vreme, Henry Kissinger, parinte al scenariului de mulgere petroliera a Irakului. Kissinger a fost cel care a pus in 1975 bazele proiectului Haifa: un memorandum de intelegere prin care SUA se angajau sa garanteze Israelului rezerve de petrol si energetice in caz de criza. Memorandumul a fost reinnoit la fiecare cinci ani, iar Statele Unite au constituit chiar o rezerva strategica de petrol pentru Israel, in valoare de trei miliarde de dolari.
Baze militare permanente in Irak
Preocupate intens de problemele economice, SUA nu le-au lasat deoparte pe cele militare, americanii avand in vedere o relatie de lunga durata in acest domeniu cu viitoarea putere de la Bagdad, scria sambata -New York Times-. Astfel, oficialii americani au vorbit saptamana trecuta despre mentinerea a patru baze militare in Irak dupa retragerea oficiala a fortelor: una la aeroportul international din apropierea Bagdadului, o a doua la Tallil, in imprejurimile localitatii Nasiriya, in sud, a treia in desertul vestic, de-a lungul vechii conducte de petrol ce ajunge in Iordania, si a patra la baza aeriana Bashur, din nordul kurd. Trupele americane folosesc in prezent bazele pentru continuarea operatiunilor impotriva rezistentei irakiene, alimentare si acordarea de asistenta umanitara.
Permanentizarea prezentei militare americane in Irak se va resimti pana in Siria si, in combinatie cu cea din Afganistan, va izola Iranul, refacand astfel structura de securitate in Orientul Mijlociu si oferind reale motive de nervozitate tarilor arabe din regiune. La aceasta se va adauga retragerea partiala din Arabia Saudita, considerata inutila dupa disparitia amenintarii Saddam. Nu trebuie uitate nici acordurile de securitate incheiate cu Pakistanul si doua dintre fostele republici sovietice din Asia Centrala, in contextul campaniei militare antitalibane. Sunt luate in considerare si discutiile cu Ankara, care a refuzat sa acorde drept de tranzit trupelor americane in drumul spre Irak, precum si accesul la bazele si liniile sale de aprovizionare. De altfel, SUA si-au retras deja majoritatea celor 50 de avioane de la baza aeriana de la Incirlik, de unde a fost supravegheat nordul Irakului in ultima decada.
In acest context, -New York Times- readuce in discutie eforturile concertate, militare si diplomatice, demarate de Statele Unite dupa 11 septembrie pentru a primi permisiunea de a opera din state foste comuniste din Europa de Est – noua poarta de acces catre Asia Centrala si Orientul Mijlociu -, ca si implicarea Romaniei in razboiul antiirakian prin baza de la Mihail Kogalniceanu.
Romania isi -negociaza- rolul militar postconflict din Irak
In prezent, Ministerul Apararii Nationale se afla intr-un proces de consultari bilaterale cu reprezentantii Marii Britanii si SUA pentru a defini dimensiunea si modalitatile de participare a Romaniei la procesul de stabilizare postconflict din Irak. Discutiile vizeaza in primul rand elemente referitoare la dislocarea si utilizarea pachetului de forte aprobat prin Hotararea Parlamentului nr. 2 din 12 februarie 2003, respectiv a unitatilor de geniu, NBC, politie militara, personal medical si ofiteri de stat major.
Avand in vedere evolutia extrem de rapida a evenimentelor din teatrul de operatii din Irak, planificarea contributiei de ansamblu a Romaniei se desfasoara in stransa coordonare cu partenerii americani si britanici. MApN sustine ca in prezent nu pot fi oferite elemente de detaliu privind misiunile, dimensiunea, compozitia si dislocarea fortelor romanesti. MApN a tinut, ieri, sa precizeze ca -analizele in curs de dezvoltare in cadrul Ministerului Apararii Nationale privind raspunsul la solicitarile partenerilor nu exclud posibilitatea modificarii sau suplimentarii ofertei actuale de forte si capabilitati. In conformitate cu politica de ansamblu a Guvernului Romaniei, MApN va elabora o serie de optiuni de participare in stransa coordonare cu alte ministere si institutii responsabile. Propunerile finale de implicare in operatiunile postconflict se vor supune dezbaterii si aprobarii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si Parlamentului Romaniei-, se mentioneaza intr-un comunicat al MApN.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
