
Un număr semnificativ al adolescenților din România își găsesc refugiul în droguri și substanțe periculoase care duc la dependență și le pun în pericol sănătatea și dezvoltarea. Alcoolul și tutunul nu mai sunt de mult singurele droguri consumate de tineri, acestea fiind foarte accesibile în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani.
Un studiu realizat de UNICEF și CURS, prezentat marți, relevă că 5,4% din adolescenții români cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani se droghează. „În rândul adolescenților consumatori de droguri, aproape toți cei intervievați au declarat că au consumat alcool și tutun cel puțin o dată în viață“, a afirmat pentru Agerpres reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, cu ocazia lansării studiului. Blanchet a arătat, la o conferință de presă, că 14 ani este vârsta de inițiere în consumul de alcool și tutun, iar în rândul consumatorilor de droguri vârsta medie de inițiere variază între 11 și 15 ani. „Adolescenții sunt o resursă, nu o problemă, dar ei sunt pierduți între politicile destinate copiilor și tinerilor. Acest studiu este o premieră pentru România și arată că adolescența este o vârstă cu nevoi încă necunoscute și nesoluționate în totalitate. Există categorii de adolescenți cu un grad mai mare de probleme, și mă refer la cei cu dizabilități proveniți din comunitatea romă, cei instituționalizați, dependenții de droguri“, a mai spus Blanchet. Studiul lansat marți mai arată că vârsta medie la care adolescenții au avut prima relație sexuală este de 15 ani și jumătate. În cazul romilor acest lucru s-a întâmplat la 14 ani. În rândul adolescenților consumatori de droguri relația sexuală a început la o vârstă medie de 13 ani și jumătate.
UNICEF discută cu reprezentanții Ministerului Educației pentru a preveni abandonul în comunitatea romă și cu Ministerul Tineretului și Sportului în vederea dezvoltării unor centre pentru tineret, a mai spus reprezentantul UNICEF, subliniind că există în prezent mai multe bariere în accesarea serviciilor dedicate tinerilor: rigiditate, birocrație, costuri, lipsă de confidențialitate. În raportul final al studiului se recomandă dezvoltarea educației pentru sănătate, mai ales în școală, alocarea de resurse pentru intervenții în vederea atenuării riscurilor colaterale ale consumului de droguri, sexului comercial și ale altor conduite nesănătoase. Datele Institutului de Statistică arată că în România trăiesc peste două milioane de adolescenți (9,43% din populația țării) cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani. Cei mai mulți sunt băieți (51,22%).
Irina Tracy
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















